111 Doctrina juridică a adăugat, în mod pertinent, faptul că soluţia scutirii acestui capăt decerere accesoriu de la plata taxei judiciare de timbru se grefează pe considerente de oportunitate(fiind o consecinţă firească şi, în principiu, automată a admiterii capătului de cerere principal vizândconstatarea ineficienţei actului juridic patrimonial, repunerea în situaţia anterioară nu implică unvolum excedentar de activitate a judecătorului, care să genereze, din perspectiva taxei judiciarede timbru, costuri adiţionale semnificative faţă de cele corespunzătoare cererii principale) şi deordin preventiv (justiţiabilul este încurajat să formuleze cererea de înapoiere a prestaţiilor, pe caleaccesorie, în cadrul aceluiaşi proces, pentru a preîntâmpina o grevare ulterioară a rolului instanţelorjudecătoreşti). A se vedea, în acest sens, L.AL. VIOREL, în L.AL. VIOREL et. al., op. cit., p. 83.
121 Art. 30 alin. (3) C. proc. civ. defineşte cererea principală ca fiind cererea introductivă deinstanţă; ea poate cuprinde atât capete de cerere principale, cât şi capete de cerere accesorii.
Potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, constituie cerere adiţională acea cerere prin care o partemodifică pretenţiile sale anterioare.
Totodată, alin. (6) prevede că cererile incidentale sunt cele formulate în cadrul unui procesaflat în curs de desfăşurare.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 3
83
alin. (4) C. proc. civ. prevede dependenţa soluţiei cererii accesorii de soluţia dată unui
capăt de cerere principal, nu de soluţia dată unei cereri principale, iar o atare raportarela divizarea cererilor în capete de cerere nu poate avea loc decât în cadrul aceleiaşi cereri.
Dacă reclamantul formulează cerere principală cu un singur capăt de cerere, avândca obiect declararea nulităţii sau a rezoluţiunii unui act juridic patrimonial, iar, ulterior,formulează şi o cerere adiţională, având ca obiect restituirea prestaţiei, aceasta din urmă
este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. Astfel, instanţa devine învestită, prinformularea cererii adiţionale, cu o cerere formată din două capete de cerere, în care celde-al doilea capăt este accesoriu în raport cu primul.
În ipoteza în care o cerere cuprinde cele două capete analizate, iar, în cursul procesului,capătul de cerere accesoriu este disjuns şi este format un nou dosar, în care acesta vafigura drept cerere principală, scutirea de la plata taxei judiciare de timbru este menţinută,întrucât momentul în raport de care se stabileşte incidenţa art. 3 alin. (2) lit. a) teza finală
din ordonanţă este cel al înregistrării, în condiţiile legii, la instanţă a cererii de chemareîn judecată, în forma iniţială.
În schimb, dacă reclamantul formulează o cerere având ca obiect declararea nulităţiisau a rezoluţiunii unui act juridic patrimonial, iar, pe calea unui proces distinct, formulează
şi cererea în restituirea prestaţiei, aceasta din urmă se va timbra potrivit art. 8 alin. (2)din ordonanţă, nefiind incidentă scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, întrucâtaceasta nu constituie un capăt de cerere accesoriu, ci o cerere principală.
4.14. Cererea în constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonialPotrivit art. 35 C. proc. civ., cel care are interes poate să ceară constatarea existenţeisau inexistenţei unui drept; cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizareadreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.
Aceste dispoziţii legale ce reglementează cererea în constatarea existenţei sauinexistenţei unui drept nu fac vreo distincţie de regim juridic în funcţie de natura dreptuluipatrimonial sau nepatrimonial ce constituie obiectul său.
În schimb, în materia taxelor judiciare de timbru, ordonanţa reglementează diferittaxa judiciară de timbru aferentă cererii în constatarea existenţei sau inexistenţei unuidrept patrimonial faţă de cea aferentă cererii în constatarea existenţei sau inexistenţeiunui drept nepatrimonial, prima timbrându-se, potrivit art. 3 alin. (2) lit. b) cu trimitere laalin. (1) al aceluiaşi articol din ordonanţă, cu o taxă judiciară stabilită în funcţie de valoarearezultată din aplicarea art. 31 alin. (2) sau, după caz, alin. (3), iar a doua, potrivit art. 8
alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ, cu o taxă judiciară în cuantum fix de 100 de lei.
4.14.1. Cererea în constatarea existenţei unui drept real imobiliarÎn categoria cererilor în constatarea existenţei unui drept real imobiliar se încadrează
următoarele cereri, enumerate cu titlu exemplificativ:
cererea în constatarea existenţei unui drept real asupra unui imobil prin efectulprescripţiei achizitive (uzucapiunii) reglementate de Codul civil din 1864;cererea în constatarea existenţei unui drept real asupra unui imobil prin efectulaccesiunii imobiliare artificiale;
