c)
obiectul cererii să privească protecţia drepturilor consumatorilor.
În conformitate cu art. 3 din O.G. nr. 21/1992, republicată, principalele drepturiale consumatorilor sunt:
de a fi protejaţi împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se presta unserviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le afectezedrepturile şi interesele legitime;
de a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale aleproduselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să
corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum şi de a fi educaţi în calitatea lor de consumatori;de a avea acces la pieţe care le asigură o gamă variată de produse şi servicii decalitate; de a fi despăgubiţi pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare aproduselor şi serviciilor, folosind în acest scop mijloace prevăzute de lege;de a se organiza în asociaţii de consumatori, în scopul apărării intereselor lor.
Suplimentar faţă de drepturile specificate mai sus, potrivit art. 27 lit. f) şi g) dinLegea nr. 296/2004 privind Codul consumului111, consumatorii beneficiază de dreptul dea refuza încheierea contractelor care cuprind clauze abuzive, conform prevederilor legaleîn vigoare, precum şi de dreptul de a nu li se interzice de către un operator economic să
obţină un beneficiu prevăzut în mod expres de lege. De asemenea, potrivit art. 28 dinacelaşi act normativ, este interzis refuzul vânzării unui produs sau prestării unui serviciucătre un consumator fără un motiv justificat conform prevederilor legale în vigoare.
Este de menţionat şi definiţia pagubei, prevăzută de art. 2 pct. 12 din O.G. nr. 21/1992,republicată, aceasta reprezentând, în accepţiunea actului normativ, prejudiciul creatconsumatorului prin utilizarea unui produs periculos sau a unui produs cu defecte, precum şicel creat de servicii necorespunzătoare furnizate de prestator; prejudiciul poate fi material,vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, precum şi pierderea vieţii; în cazul utilizăriiunui produs cu defecte, se consideră pagubă deteriorarea sau distrugerea oricărui bun,altul decât produsul cu defecte, cu condiţia ca bunul respectiv să fie în mod normal destinatfolosinţei sau consumului privat şi să fi fost folosit de persoana prejudiciată pentru uz sauconsum personal, iar valoarea pagubei să nu fie mai mică de 200 de lei.
Aşadar, cererea scutită de timbrare în temeiul art. 29 alin. (1) lit. f) din ordonanţă
poate avea ca obiect nu numai plata de despăgubiri băneşti pentru prejudiciul moral saumaterial cauzat prin încălcarea drepturilor şi intereselor consumatorului (de exemplu, cerereaprivind obligarea la plata unor despăgubiri, potrivit clauzelor contractuale sau dispoziţiilorlegale, în cazul remedierii ori al înlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzătoare;cererea privind obligarea la plata unor despăgubiri pentru prejudicii morale sau dauneconexe remedierii ori înlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzătoare), dar şi oricealt obiect ce implică protecţia acestora (de pildă, declararea nulităţii absolute totale sauparţiale a contractului de credit bancar pentru existenţa clauzelor abuzive).
Considerăm însă că cererile ce vizează exclusiv materia executării silite introdusede consumatori împotriva operatorilor economici, cu excepţia contestaţiilor la executareavând ca obiect anularea titlului executoriu, acestea fiind scutite de la plata taxei judiciarede timbru în temeiul art. 29 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013, sunt supuse taxei judiciare111 Republicată în M. Of. nr. 224 din 24 martie 2008.
414 Art. 29
