454 Art. 31
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
Indicăm în continuare diferenţele de regim juridic dintre valoarea obiectului cereriice determină competenţa materială şi valoarea obiectului cererii ce determină taxa judiciară
de timbru:
în vederea determinării taxei judiciare de timbru, valoarea obiectului cereriireale imobiliare privind un teren, pentru care nu este stabilită o valoare impozabilă, estereprezentată de valoarea orientativă cuprinsă în grilele notariale; în schimb, în vedereadeterminării competenţei materiale, valoarea obiectului aceleiaşi cereri este conferită deexplicaţiile părţilor şi de orice înscrisuri în dovedirea acestei valori, înscrisuri între carese pot număra atât grilele notariale, dar şi anunţuri imobiliare sau contracte de vânzarecare să releve valoarea de circulaţie a imobilului; prin urmare, în acest caz, este posibilsă se ajungă în situaţia ca valoarea terenului din grilele notariale să fie folosită pentrudeterminarea taxei judiciare de timbru, în timp ce valoarea de circulaţie a terenului să fiefolosită pentru determinarea competenţei materiale; cu alte cuvinte, deşi ambele valoriexprimă valoarea obiectului aceleiaşi cereri reale imobiliare, acestea pot fi totuşi diferite;valoarea impozabilă a imobilului nu poate fi contestată sau apreciată ca văditderizorie decât în procesul de determinare a taxei judiciare de timbru, iar nu şi în acelavizând stabilirea competenţei materiale; aşadar, chiar dacă valoarea impozabilă a unuiimobil este vădit derizorie, aceasta va fi luată în considerare la stabilirea competenţeimateriale.
În concluzie, observăm că valoarea obiectului cererii poate fi diferită în funcţie deaspectele ce se determină prin raportare la aceasta. Stabilirea mai întâi a valorii obiectuluicererii în vederea determinării taxei judiciare de tim bru nu va obliga judecătorul să seraporteze la aceeaşi valoare pentru determinarea competenţei materiale111•
Potrivit art. 31 alin. (3) teza a li-a din ordonanţă, dacă valoarea impozabilă estecontestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prinraportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.
Din cuprinsul acestui text legal nu rezultă reperul în funcţie de care se poate apreciacă valoarea impozabilă este supradimensionată sau, dimpotrivă, vădit derizorie, cazuri încare, potrivit textului legal, valoarea obiectului cererii ar trebui raportată la grilele notariale.
De altfel, este puţin probabil ca o valoare impozabilă stabilită de organele competente, încondiţiile legii, să aibă caracter supradimensionat sau, dimpotrivă, derizoriu.
Apreciem că reperul ar trebui să fie conferit de art. 98 alin. (3) C. proc. civ., lacare face trimitere şi art. 31 alin. (2) din ordonanţă când reglementează acelaşi aspect alcontestării şi al caracterului vădit derizoriu al evaluării prevăzute în cerere.
Cu alte cuvinte, reperul în funcţie de care se poate aprecia că valoarea impozabilă
este supradimensionată sau, dimpotrivă, vădit derizorie este conferit de înscrisurileadministrate în proces (anunţuri imobiliare, grile notariale, contracte de vânzare etc.) şide explicaţiile părţilor.
Este de remarcat faptul că, în privinţa contestaţiei valorii impozabile formulate derestul părţilor din proces, legiuitorul nu limitează domeniul contestaţiei numai la critica unei1 1 În sens contrar, a se vedea AL Suciu, op. cit., p. 550. Autorul a arătat că valoarea obiectuluilitigiului este unică, fiind utilizată atât pentru timbrare, cât şi pentru stabilirea competenţei şi a căiide atac. În ceea ce priveşte referirea la calea de atac, arătăm că aceasta nu mai este oricum deactualitate, întrucât art. 483 alin. (2)-(4) C. proc. civ. a fost modificat prin art. I pct. 49 din Legeanr. 310/2018, în forma în vigoare în prezent nemaifiind vreo referire la valoarea obiectului cauzei.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 31 455
valori vădit derizorii, părţile putând contesta valoarea acesteia şi în ipoteza în care aceastaeste supraevaluată sau subevaluată, fără însă a avea, în acest din urmă caz, caracter derizoriu.
În parag. 16 din considerentele Deciziei nr. 633/2021111, Curtea Constituţională areţinut următoarele:
