§2. Plata cu anticipaţie a taxei judiciare de timbru
Taxa judiciară de timbru constituie o taxă în accepţiunea art. 1 pct. 36 C. proc. fisc.,incluzându-se, ca atare, în categoria creanţelor fiscale principale, potrivit pct. 11 al aceluiaşiarticol; aceasta reprezintă o categorie de venituri alocate bugetelor locale, care se percepcu titlu de „cost" al serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti.
Prestarea serviciului judiciar nu este limitată numai la pronunţarea hotărâriijudecătoreşti în privinţa cererii deduse judecăţii, ci implică toate măsurile necesaresoluţionării acesteia, de la momentul înregistrării cererii la instanţă până la momentuldezînvestirii.
Potrivit art. 33 alin. (1) din ordonanţă, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat,cu excepţiile prevăzute de lege.
Deşi acest text legal nu raportează cuvântul „anticipat" la un anumit moment, înopinia noastră, plata cu anticipaţie a taxei judiciare de timbru înseamnă plata acesteiaanterior prestării serviciului judiciar de către instanţă.
Din moment ce prestarea serviciului judiciar începe odată cu înregistrarea cererii lainstanţă, considerăm că o plată cu anticipaţie a taxei judiciare de timbru înseamnă o plată
efectuată anterior datei acestei înregistrări. Subliniem faptul că momentul înregistrăriicererii la instanţa judecătorească este distinct pentru fiecare cerere în parte formulată
în proces; de exemplu, data înregistrării cererii principale nu coincide cu data formulăriicererii reconvenţionale sau cu cea a exercitării apelului.
În sprijinul acestei opinii, sunt de menţionat şi următoarele texte legale:în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate seataşează cererii (art. 197 teza I C. proc. civ.);
la cererea de apel se va ataşa dovada achitării taxelor judiciare de timbru [art. 470
alin. (2) C. proc. civ.];
la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii
[art. 486 alin. (2) teza I C. proc. civ.];
în cazul contestaţiei în anulare şi al revizuirii sunt aplicabile dispoziţiile proceduraleprevăzute pentru judecata finalizată cu hotărârea atacată [art. 508 alin. (1) teza a li-a şiart. 513 alin. (1) C. proc. civ.].
De asemenea, opinia învederată rezultă şi din aplicarea metodei de interpretareistorică. Potrivit art. 35 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997,
„taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, adică înainte de primirea(înregistrarea), efectuarea sau eliberarea actelor taxabile sau înainte de prestarea serviciilor".
Împrejurarea că determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se facede către instanţă, prin urmare, ulterior momentului înregistrării cererii, potrivit art. 31
alin. (1) din ordonanţă, pe de o parte, şi faptul că plata taxelor judiciare de timbru se faceanticipat, potrivit art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, pe de altă parte, nu determină
concluzia că aceste texte legale s-ar exclude reciproc.
Potrivit art. 21 alin. (1) teza I C. proc. fisc., dacă legea nu prevede altfel, dreptulde creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii,se constituie baza de impozitare care le generează. Teza I de la alin. (2) al aceluiaşi articolprevede că, potrivit alin. (1), se naşte dreptul organului fiscal de a stabili şi a determinaobligaţia fiscală datorată.
460
Art. 33
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
Prin urmare, art. 33 alin. (1) din ordonanţă pare să se încadreze în excepţiile vizatede art. 21 alin. (1) C. proc. fisc., reglementând o ipoteză în care obligaţia fiscală se naşteanterior constituirii bazei de impozitare care o generează, şi anume anterior înregistrăriicererii la instanţă.
Astfel, debitorul taxei judiciare de timbru are, mai întâi, obligaţia de a plăti taxajudiciară de timbru, în cuantumul prevăzut de lege, anterior înregistrării cererii la instanţă,la unitatea administrativ-teritorială prevăzută de art. 40 din ordonanţă. Ulterior, la dataînregistrării cererii la instanţă, debitorului îi revine obligaţia de a ataşa acesteia dovadaplăţii taxei judiciare de timbru.
De la data înregistrării cererii la instanţă se naşte, potrivit art. 21 alin. (2) C. proc. fisc.,aplicat în mod corespunzător, dreptul instanţei de a stabili şi a determina obligaţia fiscală
datorată, drept reglementat de art. 31 alin. (1) din ordonanţă.
Dacă debitorul a ataşat cererii dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumuldeterminat de instanţă, potrivit legii, obligaţia fiscală s-a stins prin plată, potrivit art. 22
C. proc. fisc.111
În schimb, dacă debitorul nu a ataşat cererii dovada achitării taxei judiciare detimbru în cuantumul determinat de instanţă, potrivit legii, se naşte dreptul instanţei dea stabili, prin rezoluţie sau, după caz, prin încheiere, obligaţia debitorului de a depunela dosar dovada achitării taxei respective într-un anumit termen, legal sau, după caz,judecătoresc, sub sancţiunea anulării cererii.
