Instanţa îndeplineşte, în acest caz, rolul unui „organ fiscal", iar actele de procedură
întocmite în acest sens (rezoluţie sau, dup caz, încheiere) sunt asemănătoare, în ceea cepriveşte dispoziţia respectivă, unui „act administrativ fiscal". Similar actului administrativfiscal 121, pentru ca dispoziţia instanţei să fie opozabilă debitorului şi să producă efecte juridice,este necesară aducerea acesteia la cunoştinţa debitorului, prin adresă, prin citaţie sau,după caz, verbal în şedinţă. Dacă această dispoziţie nu este adusă la cunoştinţa debitorului,instanţa nu poate proceda la anularea cererii în caz de neconforma re a debitorului.
Constituie o excepţie de la plata cu anticipaţie a taxelor judiciare de timbru, deexemplu, ipoteza în care plata taxei judiciare de timbru aferente unei căi de atac a fostamânată sau eşalonată, ca urmare a admiterii unei cereri de ajutor public judiciar potrivitart. 6 lit. d) şi art. 13 din O.U.G. nr. 51/2008.
§3. Măsurile ce se impun a fi luate de către judecător atunci când taxa judiciară
de timbru aferentă cererii principale nu a fost achitată sau a fost achitată încuantum inferior celui legal
Dacă taxa judiciară de timbru aferentă cererii principale nu a fost achitată sau a fostachitată în cuantum inferior celui legal, măsurile ce se impun a fi luate de către judecătordiferă după cum cererea este sau nu susceptibilă, potrivit legii, de regularizare.
111 Potrivit art. 22 C. proc. fisc., creanţele fiscale se sting prin plată, compensare, executaresilită, scutire, anulare, prescripţie, dare în plată şi prin alte modalităţi prevăzute expres de lege.
121 În conformitate cu art. 48 alin. (1) C. proc. fisc., actul administrativ fiscal produce efecte dinmomentul în care este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară menţionată înactul administrativ comunicat, potrivit legii. Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că actul administrativfiscal care nu a fost comunicat potrivit art. 47 C. proc. fisc. nu este opozabil contribuabilului/plătitoruluişi nu produce niciun efect juridic.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 33
461
3.1. Ipoteza cererii principale supuse regularizării, pentru care taxa judiciară detimbru nu a fost achitată sau a fost achitată în cuantum inferior celui legalÎn conformitate cu art. 33 alin. (2) teza I din ordonanţă, dacă cererea de chemareîn judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, încondiţiile art. 200 alin. (3) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumulstabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru,în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
Potrivit art. 200 alin. (3) teza I C. proc. civ., când cererea nu îndeplineşte cerinţeleprevăzute la art. 194-197 din acelaşi act normativ, reclamantului i se vor comunica în scrislipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuiesă facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii.
Art. 197, la care face referire art. 200 alin. (3) teza I C. proc. civ., prevede că, încazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează
cererii; netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare înjudecată, în condiţiile legii.
Domeniul de aplicare al art. 33 alin. (2) din ordonanţă este limitat la cerereade chemare în judecată principală, cerere introductivă de instanţă, astfel cum aceastaeste definită de art. 30 alin. (3) C. proc. civ., şi care, potrivit legii, este susceptibilă deregularizare. Argumentul ce fundamentează această concluzie este acela că textul legalîn discuţie face trimitere la art. 200 alin. (3) teza I C. proc. civ., articol aplicabil exclusivcererii introductive de instanţă.
3.1.1. Rezoluţia de primire a cererii şi adresa prevăzută de art. 200 alin. (3) teza I C. proc. civ.
Dacă cererea principală este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i sepune în vedere, prin intermediul unei adrese întocmite de către grefier, în baza rezoluţieijudecătorului de primire a cererii, ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării,să ataşeze la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit decătre judecător potrivit legii, sub sancţiunea anulării cererii, în condiţiile art. 200 alin. (4)C. proc. civ.
Măsura instanţei privind stabilirea cuantumului taxei judiciare de timbru s-ar impune,în opinia noastră, a fi motivată, în cuprinsul rezoluţiei, prin indicarea elementelor careo fundamentează, şi anume a temeiurilor juridice incidente şi, atunci când este cazul111,a valorii ce constituie baza de calcul. Apreciem că aceste menţiuni cuprinse în rezoluţiese impun a fi comunicate şi reclamantului prin intermediul adresei dispuse în vederearegularizării cererii.
Astfel, în afara faptului că, de principiu, orice măsură dispusă de instanţă trebuiesă fie motivată, considerăm că indicarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbrueste de natură să îi ofere debitorului posibilitatea de a aprecia, în deplină cunoştinţă decauză, dacă taxa judiciară de timbru stabilită de judecător respectă sau nu dispoziţiilelegale. În ipoteza în care debitorul apreciază că taxa judiciară de timbru nu a fost stabilită
potrivit legii, acesta are la dispoziţie cererea de reexaminare prevăzută de art. 39 din111 De exemplu, atunci când valoarea obiectului cererii este exprimată în valută, ar fi util cajudecătorul să indice elementele cursului valutar B.N.R. (valoare şi dată) în raport de care a operatconversia pentru a determina cuantumul taxei judiciare de timbru.
