Termenul de 5 zile a fost instituit de O.U.G. nr. 80/2013 în contextul în care seimpunea ca acesta să aibă o durată mai redusă în raport cu termenul de 10 zile prevăzutpentru regularizarea cererii introductive; restul cererilor formulate în proces nu sunt supuseregularizării şi, ca atare, termenul de formulare a cererii de acordare a facilităţilor la platataxei judiciare de timbru nu se justifică a fi limitat la un interval de 5 zile.
În ipoteza în discuţie, dacă cererea de ajutor public judiciar a fost formulată cunerespectarea termenului procedural de 5 zile, aceasta va fi anulată ca tardivă, potrivitart. 185 alin. (1) teza a li-a C. proc. civ.11 , excepţia tardivităţii sale urmând a fi invocată
din oficiu, ţinându-se cont şi de faptul că procedura de soluţionare a ajutorului publicjudiciar este necontencioasă.
În susţinerea opiniei potrivit căreia termenul de 5 zile este aplicabil cererii deacordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru aferente oricărei cereri în justiţie,iar nu numai cererii introductive de instanţă, a fost indicat argumentul potrivit căruiaîn cuprinsul art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 este prevăzut verbul „acordă", iar nuverbul „formulează", astfel încât ceea ce poate avea loc oricând este acordarea, şi anumesoluţionarea cererii de ajutor public judiciar, iar nu formularea cererii; în lipsa stabiliriide către legiuitor a unui termen, judecătorul poate fixa un termen judecătoresc pentruformularea cererii de ajutor public judiciar, care poate coincide ca durată cu cel prevăzutde art. 33 alin. (2) teza a li-a din O.U.G. nr. 80/2013.
Exprimăm totuşi rezerve în privinţa acestui punct de vedere, pentru considerentulcă, în lipsa reglementării prin lege fie a unui termen pentru formularea cererii de ajutorpublic judiciar, fie a posibilităţii judecătorului de a fixa el însuşi un termen judecătoresc înacest caz, cererea de ajutor public judiciar poate fi formulată până la momentul soluţionăriiexcepţiei de netimbrare sau de insuficientă timbrare a cererii. O limitare a intervaluluitemporal în care cererea de ajutor public judiciar poate fi formulată ar constitui o restrângerede drepturi procedurale nepermisă, întrucât nu este prevăzută de lege.
De altfel, opinia potrivit căreia fiecare judecător este liber să stabilească un termenjudecătoresc pentru formularea cererii de ajutor public judiciar, ce ar implica, desigur,acordarea unor intervale de timp diferite, este de natură să nesocotească şi principiulegalităţii prevăzut de art. 8 C. proc. civ., potrivit căruia în procesul civil părţilor le estegarantată exercitarea drepturilor procesuale, în mod egal şi fără discriminări.
A doua problemă în legătură cu art. 33 alin. (2) teza a li-a din O.U.G. nr. 80/2013
a vizat faptul dacă termenul de 5 zile este aplicabil numai cererii entităţilor juridice deacordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru sau şi cererii persoanei fizice deacordare a ajutorului public judiciar.
111 Potrivit art. 185 alin. (1) teza a li-a C. proc. civ., actul de procedură făcut peste termen estelovit de nulitate.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 33
465
Problema s-a ivit în contextul în care sintagma „cerere pentru acordarea facilităţilorla plata taxei judiciare de timbru" este folosită de art. 42, art. 43 şi art. 44 din ordonanţă
în legătură cu cererea formulată de o entitate juridică. Cererea similară formulată depersoanele fizice poartă denumirea de cerere de ajutor public judiciar, aceasta din urmă
bucurându-se de o reglementare distinctă, respectiv de O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorulpublic judiciar în materie civilă.
Considerăm că noţiunea de „cerere pentru acordarea facilităţilor la plata taxeijudiciare de timbru", prevăzută de art. 33 alin. (2) teza a li-a din O.U.G. nr. 80/2013, esteuna generică ce include atât cererea entităţii juridice de acordare a facilităţii sub formă
de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, cât şi cerereapersoanei fizice de acordare a ajutorului public judiciar, pentru următoarele argumente:nu există vreo justificare logică pentru care entitatea juridică să fie limitată de untermen de 5 zile pentru formularea cererii respective, în timp ce persoana fizică să o poată
formulă oricând, acest „oricând" fiind însă mărginit de momentul anulării cererii în etaparegularizării cererii, prin urmare, persoana fizică să o poată formula în termen de 10 zile;raţiunea care a stat la baza instituirii termenului de 5 zile, după cum am arătatmai sus, este aceea că se impunea ca termenul pentru formularea cererii de acordare afacilităţilor la plata taxei judiciare de timbru să aibă o durată mai redusă faţă de termenulde 10 zile prevăzut pentru regularizarea cererii introductive;atunci când cererea de acordare a ajutorului public judiciar vizează taxa judiciară detimbru, aceasta constituie, deopotrivă, o cerere de acordare a unei facilităţi la plata taxeirespective; de altfel, noţiunea de „cerere pentru acordarea facilităţilor la plata taxei judiciarede timbru" este folosită şi în le�ătură cu cererea de ajutor public judiciar în cuprinsul O.U.G.
nr. 51/2008 (art. 33111, precum şi titlul secţiunii a 5-a a capitolului III din această ordonanţă,şi anume „Ajutorul public judiciar sub forma facilităţilor la plata taxelor judiciare").
Potrivit art. 33 alin. (2) teza a IV-a din O.U.G. nr. 80/2013, instanţa nu va procedala comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) C. proc. civ.,decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.
