488 Art. 33
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
într-un cuantum specific chiar în considerarea exercitării actului procedural de dispoziţie altranzacţionării, fiind evident că excepţia nelegalei timbrări a cererii va prima în soluţionaredispoziţiei instanţei de a lua act de înţelegerea părţilor.
Prin excepţie, potrivit art. 925 alin. (1) C. proc. civ., soţii se pot împăca în tot cursuljudecăţii, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru; în acest caz, instanţa va lua act deîmpăcare şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului, precum şi restituireataxelor de timbru, dacă au fost achitate.
Potrivit art. 922 C. proc. civ., în procesul de divorţ, dacă la termenul de judecată
în primă instanţă reclamantul lipseşte nejustificat şi se înfăţişează numai pârâtul, cerereava fi respinsă ca nesusţinută.
În legătură cu această ipoteză, dacă părţile au fost legal citate, însă cererea principală
nu a fost legal timbrată, primează în soluţionare excepţia nelegalei timbrări a cererii.
3.4.4. Nelegala timbrare a cererii principale şi incompatibilitateaIncompatibilitatea celor ce constituie completul de judecată (judecător, procuror,grefier, magistrat-asistent, asistenţi judiciari) se invocă prin intermediul declaraţiei deabţinere sau al cererii de recuzare.
Incompatibilitatea altor participanţi la judecată (de pildă, experţi sau traducători)se invocă prin intermediul cererii de înlocuire sau al cererii de recuzare.
3.4.4.1. Etapa regularizării cererii principale
Considerăm că, încă de la momentul primirii cererii principale, judecătorul careconsideră că se află într-un caz de incompatibilitate trebuie să formuleze declaraţie deabţinere, fără a proceda nici măcar la întocmirea rezoluţiei de primire a cererii, întrucâtmăsurile dispuse prin intermediul acesteia pot afecta imparţialitatea obiectivă cu caretrebuie să fie soluţionată cauza.
În argumentarea acestei soluţii indicăm art. 43 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruiajudecătorul care ştie că există un motiv de incompatibilitate în privinţa sa este obligat să
se abţină de la judecarea pricinii. În etapa scrisă, raportat la art. 43 alin. (3) C. proc. civ.,declaraţia de abţinere se face în scris de îndată ce judecătorul a cunoscut existenţa cazuluide incompatibilitate.
Similar, în considerarea art. 54 C. proc. civ., grefierul căruia i-ar incumba întocmirea şicomunicarea adresei de regularizare, dacă consideră că se află într-un caz de incompatibilitate,trebuie să formuleze declaraţie de abţinere.
Dacă membrul completului de judecată (judecător, grefier, procuror sau asistentjudiciar) ar afla despre existenţa cazului de incompatibilitate la termenul stabilit pentruanularea cererii principale, potrivit art. 200 alin. (4) C. proc. civ., ca urmare a faptului că
reclamantul nu a depus la dosar în termen legal dovada achitării taxei judiciare de timbruaferente cererii principale, acesta trebuie să formuleze declaraţie de abţinere, fie în scris,fie verbal în şedinţă, urmând a fi consemnată în încheiere, potrivit art. 43 alin. (3) dinacelaşi act normativ.
În ipoteza în care reclamantul, în şedinţă, la acest termen de judecată, ar formulacerere de recuzare a judecătorului, instanţa va reţine cauza în pronunţare în privinţaincidenţei art. 200 alin. (4) C. proc. civ., însă, potrivit art. 49 alin. (2) din acelaşi act normativ,
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 33
489
nu va putea pronunţa soluţia anulării decât după rezolvarea cererii de recuzare de cătrecompletul învestit, potrivit legii, cu soluţionarea acesteia.
Dacă cererea de recuzare intră în atribuţia de soluţionare a completului învestit cusoluţionarea cererii principale [cerere de recuzare a judecătorului cu caracter inadmisibil,potrivit art. 47 alin. (2)-(4) C. proc. civ., cerere de recuzare a procurorului care participă lajudecată, potrivit art. 92 alin. (2) C. proc. civ., cerere de recuzare a grefierului de şedinţă
