1 Cass. Crim., 8 februarie 20 1 1 (http://www.legifrance.gouvfr).
2 C.A. Bucureşti, Secţia I penală, decizia nr. 870/2021 , www.rotii.ro.
Considerentele sunt corecte cât priveşte inexistenţa, în persoana rezidentului, a obligaţiilor profesionale de a şti specifice specialistului; suntgreşite însă cât priveşte preocuparea instanţei pentru aspectul de fapt dacă
în concret a prevăzut (am arătat de ce în introducerea acestei secţiuni).
1 18 Infracţiunile asociate ma/praxisului comise de persoana fizică
§3. Specificul condiţiei „putea să prevadă"; relevanţacircumstanţelor obiective şi a celor personale
Posibilitatea în concret de a prevedea rezultatul unei greşeli profesionale se va analiza prin raportare la datele obiective ale cazului, la circumstanţele concrete în care s-a desfăşurat actul medical; se va aprecia ca fiind previzibil acel rezultat pe care l-ar fi putut anticipa un cadru medical aflat în aceleaşi circumstanţe obiective cu cele în care s-a aflat făptuitorul.
Culpa va fi exclusă numai dacă se va stabili că în situaţia concretă în care profesionistul se afla ceva l-a împiedicat să
prevadă urmarea faptei sale, să realizeze că aceasta constituie o greşeală. Reamintesc, inexistenţa unui astfel de obstacol se va analiza numai în măsura în care se va fi stabilit deja că, de principiu, ar fi trebuit să prevadă; de asemenea, reamintesc că a identifica un standard profesional ce a fost încălcat ( a stabili că ce s-a făcut în concret nu corespunde cu actul medical ideal) are deja semnificaţia că prima condiţie (trebuia să prevadă) este îndeplinită.
În fine, înainte de a proceda la analiza acestei condiţii, este important de arătat că ceea ce de multe ori se reţine ca fiind o
„imposibilitate de prevedere" reprezintă, de fapt, o împrejurare exterioară standardului profesional, aşadar una care exclude existenţa unei obligaţii în sarcina profesionistului; or, aşa cum am demonstrat până aici, inexistenţa unui anume standard pe care autorul faptei să îl fi încălcat are semnificaţia inexistenţei unei greşeli profesionale şi, ca atare, a lipsei unui element din latura obiectivă a infracţiunii.
Dezvoltările teoretice care urmează, precum şi speţele pe care am să le iau în discuţie, trebuie judecate pornind de la aceste premise; vom observa astfel că sunt foarte rare situaţiile în care am putea conchide că profesionistul a fost împiedicat, în concret, să
prevadă urmarea faptei sale.
Aşadar, pentru posibilitatea de a prevedea se vor lua în calcul datele concrete ale cazului, circumstanţele obiective despre care trebuie stabilit dacă au fost sau nu de natură să împiedice făptuitorul să prevadă o anumită urmare.
