120 Infracţiunile asociate ma/praxisului comise de persoana fizică
Exceptând cazurile de malpraxis prin „greşeală tehnică în actul medical" (neîndemânare, stângăcie) sau prin omisiunea de a aplica un procedeu medical 1, consecinţele vătămătoare ale actului medical sunt determinate, în cele mai multe situaţii, de lipsa unei informaţii
care, abia după producerea consecinţei, se vădeşte a fi fost esenţială
pentru evitarea consecinţei şi care, de cele mai multe ori, nici nu poate fi obiectivată decât prin producerea respectivei consecinţe.
În foarte multe situaţii profesionistul adoptă o conduită greşită
al cărei rezultat negativ nu l-a prevăzut, întrucât îi lipsea o informaţie esenţială asupra cazului; nu a prevăzut pentru că nu cunoştea ceva despre pacient, era în eroare cu privire la un aspect de fapt; aşadar, de cele mai multe ori va trebui stabilit dacă o atare eroare îi era sau nu imputabilă, prin raportare la condiţiile concrete în care s-a desfăşurat actul medical - adică, dacă ne aflăm sau nu în cazul prevăzut la art. 30 alin. (2) C.pen., potrivit căruia, în cazul infracţiunilor săvârşite din culpă, eroarea constituie o cauză de neimputabilitate numai dacă necunoaşterea stării, situaţiei ori împrejurării respective nu este ea însăşi rezultatul culpei.
În multe situaţii necunoaşterea unui aspect de fapt relevant ( eroarea) este generată ea însăşi de carenţe profesionale ale făptuitorului, de lipsa lui de pregătire profesională.
În alte situaţii, o atare necunoaştere are la bază omisiunea profesionistului de a obţine toate informaţiile necesare înainte de a contura actul medical; în general, anamneza 2 incompletă stă la baza unui diagnostic greşit sau a unei opţiuni greşite de tratament.
Spre exemplu, sunt imputabile medicului consecinţele vătămătoare ale administrării morfinei (substanţă contraindicată în intoxicaţiile etilice) unui pacient care prezenta o stare de surescitare, administrare la care medicul a procedat fără să se fi infonnat cu privire la cauza surescitării, chiar dacă pacientul nu prezenta alte semne exterioare ale intoxicaţiei etilice3•
1 Cazuri care pun mai degrabă probleme ţinând de latura obiectivă a infracţiunii (element material şi raport de cauzalitate).
2 Anamneză = ,,totalitate a datelor pe care medicul le obţine interogând bolnavul cu privire la apariţia şi evoluţia bolii de care suferă, la antecedentele ei etc." (www.dexonline.ro).
3 Jurisprudenţă civilă franceză, citată de I. Turcu, op. cit., p. 292.
