De exemplu, evaluând o soluţie de clasare dată de procuror sub aspectul infracţiunii de vătămare corporală din culpă, pentru fapta constând în aceea că medicul oftalmolog a aplicat un medicament folosit experimental, fără a-l informa pe pacient cu privire la riscurile la care se expune, ceea ce a condus la pierderea vederii la ochiul drept, un judecător a reţinut că „este exclusă vinovăţia suspectei sub forma culpei, ci vinovăţia se manifestă sub forma intenţiei indirecte, în sensul că suspecta, în calitate de medic specialist ( ... ), a prevăzut
1 54 Infracţiunile asociate ma/praxisului comise de persoana fizică
că tratamentul cu injecţii oculare ar putea avea consecinţe medicale deosebite, negative pentru pacient, şi, chiar dacă nu a urmărit acest rezultat, a acceptat producerea acestuia. Din informaţiile aflate la dosar rezultă că medicamentul Avastin a fost folosit de suspectă
«off labe!», adică pentru alte afecţiuni decât cele aprobate iniţial de producător şi în lipsa unui consimţământ al pacientului. Utilizarea oricărui medicament în regim off labei se face pe răspunderea medicului care ia o astfel de decizie, şi, tocmai pentru ca medicul să nu suporte riscul producerii unor consecinţe vătămătoare pentru sănătatea pacientului, este obligatoriu să se ia de la pacient un consimţământ valabil şi bine informat asupra tuturor posibilelor efecte.
De altfel, codul penal actual cunoaşte instituţia consimţământului persoanei vătămate drept cauză justificativă care înlătură caracterul penal al faptei. În lipsa unui consimţământ al pacientului, medicul este direct răspunzător pentru consecinţele care se produc. Nu se poate invoca faptul că suspecta nu a prevăzut rezultatul faptei sale, respectiv pierderea vederii la ochiul drept, întrucât, pentru a se reţine vinovăţia sub forma intenţiei nu este necesar să se prevadă
rezultatul exact, urmarea precisă a unei acţiuni, ci este suficient să
se prevadă că se pot produce efecte negative, chiar fără o determinare precisă" 1.
Separat de această categorie de situaţii, în care conduite comisive cu potenţial vătămător ies de sub imperiul cauzei justificative, există în practică o categorie de situaţii în care forma de vinovăţie a culpei este greşit reţinută pentru conduite omisive care sunt, în fapt, intenţionate.
Am exemplificat, discutând despre culpa cu prevedere, cu speţa în care o pacientă este examinată de mai multe ori la cabinetul medical dintr-o circumscripţie rurală şi, după câteva diagnostice eronate, se identifică o sarcină în luna a III-a cu avort incomplet, infectat, fiind trimisă la spital pentru internare; la spital, deşi se cunoaşte starea pacientei, se refuză internarea ( din cauza lipsei de locuri) şi nici nu se iau măsuri pentru transferarea ei, asistată, la o altă unitate; pacienta revine în stare gravă la acelaşi spital, după o săptămână, fără a mai putea fi salvată 2.
1 JCP de la Jud. Iaşi, încheierea din 26 octombrie 20 1 8, nepublicată.
2 Caz descris în A. T. Moldovan, op. cit., p. 434.
