pesimist al persoanei; pe baza selectivităţii,memoria devine relativ fidelă atunci cândreactualizează conţinutul celor memorate; esteactivă pentru că materialul memorat în trecut sereorganizează după criterii prezente ale activităţii;
- memoria se produce în legătură cu percepţia şiconştiinţa timpului (informaţia actualizată esteînsoţită de conştiinţa apartenenţei ei la trecut; încaz contrar amintirile devin halucinaţii);
- memoria este inteligibilă, presupune ca materialulsă fie înţeles şi prelucrat cu ajutorul gândirii, fiindfolosite în acest sens procedee mnemotehnice(între care asocierile între cifre, nume sau date,pentru a uşura reţinerea);
- memoria interacţionează cu celelalte fenomenepsihice (atenţie, voinţă);
- memoria face posibilă reglarea comportamentului,asigurând continuitate acţiunilor;
- memoria este asociativă; memorăm evenimenteîmpreună cu contextul în care s-au produs;materialul memorat într-un anumit moment al vieţiipoate deveni punct de referinţă, jalon pentru viitor(prima zi de şcoală sau întâlnirea cu un omdeosebit);
- memoria umană este relativ fidelă, spre deosebirede memoria artificială, care redă în mod identicmaterialul care a fost introdus.
47
■ Forme de memorare
- după prezenţa sau absenţa intenţiei de a memora,vorbim de memorare voluntară (realizată conştient,pe baza unui scop, folosind repetarea) şi memorareinvoluntară (pe baza căreia se obţine cel mai marevolum de amintiri);
- după prezenţa sau absenţa gândirii, vorbim dememorare logică (materialul de memorat sefragmentează în unităţi, se organizează după
anumite criterii, se găsesc legături cauzale; înprocesul învăţării această formă asigură temeinicie,economicitate şi productivitate ridicată) şi dememorare mecanică (se reţin informaţii fără
înţelegerea lor); şi această formă este necesară
acolo unde materialul nu dispune prin el însuşi deo logică internă.
- memoria senzorială, specifică fiecărei modalităţisenzoriale (memorie vizuală, auditivă, tactilă ... );fiecare dintre acestea sunt solicitate şi importanteîn anumite activităţi (de exemplu memoria vizuală
poate fi de folos în recunoaşterea unor infractori);
- memoria de scurtă durată şi memoria de lungă
durată.
Păstrarea informaţiei achiziţionate prin memorarereprezintă a doua etapă; trăinicia ei depinde departicularităţile materialului de memorat (inteligibil sau
fără sens) şi de condiţiile în care a fost achiziţionat(stare de sănătate, de odihnă, de dispoziţie faţă deactivitatea de memorare).
Pierderile din materialul memorat se datorează uitării;aceasta este normală şi necesară în anumite limite (seuită de obicei detaliile, ceea ce nu se mai utilizează, cenu place, dar uneori se uită şi informaţii utile).
Uitarea poate fi de moment (lapsus); poate fi totală
(amnezie) sau poate fi voluntară.
Reactualizarea este a treia etapă; ea presupuneextragerea informaţiei din memoria latentă sub formă
