de a consuma alcool în exces); pondereaobişnuinţelor negative este importantă îndeterminarea profilului personalităţii, ele avândefecte dezorganizante sau chiar distructive asupraindividului.
• Princeperea:
- se dobândeşte pe baza achiziţionării mai multordeprinderi;
- se defineşte ca o îmbinare optimă a deprinderilorşi restructurarea lor uşoară, cu scopul de a uşuraacţiunea în situaţii noi.
Priceperile, împreună cu deprinderile, sporescmăiestria într-un domeniu sau altul al activităţii.
■ Interacţiunea deprinderilor,
transferul şi
interferenţa lor
Deprinderile, odată formate, nu rămân izolate, ciinteracţionează unele cu altele şi se integrează înactivităţi.
Interacţiunea se poate realiza prin transfer, ca relaţiepozitivă între o deprindere formată şi o alta în curs deformare; cea din urmă, fiind asemănătoare cu prima, îşiintegrează ceea ce este comun şi se elaborează astfelmai uşor; altă cale de interacţiune este prin interferenţă,ca fenomen de influenţă negativă între două deprinderi,şi se manifestă ca stânjenire a formării unei noi deprinderi.
Caracterul
A stabili caracterul unei persoane înseamnă a surprinde trăsături esenţiale pentru personalitatea acesteia în ansamblul ei.
Cunoaşterea caracterului este dificilă pentru că
însuşirile de caracter nu se observă, ci se deduc din comportament. Unele persoane îşi pot masca anumite însuşiri sau pot simula prezenţa celor pe care le ştiu apreciate într-un grup.
Caracterul nu este înnăscut, ci se formează în procesul adaptării la relaţiile sociale.
Factori ce contribuie la formarea caracterului:
-afectivitatea;
-motivaţia;
-voinţa;
-educaţia primită în familie şi în şcoală;
-modelul pe care un individ îl consideră drept exemplu de urmat;
■ Definire:
-în sens larg, caracterul este un mod de a fi (în această accepţiune,
