ţă proletară" (BNF, Fondul Foucault, cota 28730, Cutia 58, dosarul 2, care va apărea în aceeaşi serie de „Cursuri şi lucrări ale lui Michel Foucault înainte de College de France" ca prezentul volum).
9. Foucault defineşte „analitica finitudinii" ca demers constând în utilizarea „fiinţei omului" pentru a „întemeia în pozitivitatea lor toate formele care îi indică faptul că nu este infinit (M.
Foucault, Cuvintele şi lucrurile, op.cit., pp. 420-428].
164
Cele două modele de discurs
1 O. În cursurile sale de la Universitatea din Lille şi de la ENS din 1 954-1 955, Foucault dedică lungi analize chestiunii alienării şi dezalienării în cadrul „antropologiei ca realizare a criticii", mai ales la G.W. F. Hegel, Ludwig Feuerbach şi Karl Marx (M.
Foucault, La question anthropologique, op. cit., pp. 83-1 1 9). În Cuvintele şi lucrurile, analitica finitudinii şi a existenţei umane exercită o fu ncţie critică în raport cu tentaţiile, u rmărind să
reconstituie forme ale metafizicii . Pri ntre acestea, Fouca u lt menţionează „ metafizica unei m unci ce-l eliberează pe om, dar numai astfel încât omul să se poată la rân d u l lui eli bera de m u ncă", idee care va fi rel uată apoi de anal itica finitudinii înseşi şi denunţată ca „gândire alienată şi ideologie"
(id., Cuvintele şi lucrurile, op.cit., p. 427); vezi infra, pp. 1 76-1 79 şi nota 7 din cap. 9, pp. 1 88-1 89). În cursul de la Tunis, Foucault ridică d i n nou această problemă cu referire la u n hegelian ism care „ reprezenta o man ieră de a g â n d i discursul filosofie modern în l i m baju l filosofiei clasice" prin intermediul conceptelor de cunoaştere absolută, de alienare şi de dialectică şi care viza să „elibereze un sens care este ascuns"
în istoria care îl cuprinde. Conceptul de alienare va fi ulterior reluat în secolul al XIX-iea în opoziţia di ntre conştiinţa burgheză şi cea proletară, cu modurile lor respective de a opera o „ confuzie de valori" în jurul nebuniei şi al criminalităţii. În acest cadru, conceptul de alienare are d rept funcţie să asimileze criminalul nebunului, alienarea economică şi socială alienării bolii mintale, de unde „ periculoasele reflexii şi splendoarea echivocă a cuvântului alienare [ ... ] în mijlocul tuturor acestor confuzi i " ( B N F, Fond u l Foucau lt, cota NAF 287 30, Cutia 58, dosarul 2, ,, La place de l'homme dans la pensee occidentale moderne. Cours de Tunis, 1 966-1 968", în curs de apariţie). Această chestiune era deja prezentă în capitol ul al cincilea din Maladie mentale et personnalite (Paris, PUF, 1 954, pp. 76-90), radical modificată câţiva ani după aceea, în noua versiune a cărţii, apărută în 1 962 sub titlu l Maladie mentale et psychologie (Paris, PUF, 1 962, pp. 76-89). Despre importanţa 165
Michel Foucault
acestor modificări, a se vedea Pierre Macherey, ,,Aux sources de «L'histoire de la folie»: une rectification et ses limites", Critique, nr. 471-472, august-septembrie 1986, pp. 753-774.
166
Capitolul 9
Filosofie, metafizică, ontologie
Două modele de discurs filosofie şi două tipuri de raporturi între ontologie şi metafizică - Filosofia prekantiană ca metafizică a reprezentării şi ontologia
