La fel ca alţi oameni de vârsta lui sau mai tineri, dar mult mai mult decât generaţia părinţilor săi şi a multor alţi localnici mai amărâţi, Mihai a beneficiat de un relativ confort material în timpul copilăriei, fără a fi lipsit la modul cronic sau imprevizibil de mijloacele necesare vieţii şi dezvoltării. Primele vicisitudini serioase au apărut în prima experienţă solitară de migraţie, pe care a înfruntat-o cu optimism, tărie şi orientare morală pe termen lung. În cea mai mare parte a vieţii, bunăstarea lui personală s-a menţinut sau a crescut constant, chiar dacă moderat, la fel ca expunerea la mediile cooperative din Săteni şi din afara acestuia. În această ipoteză legată de dezvoltarea fiziologico-mentală, comportamentele lui sugerează
o strategie de viaţă pe termen lung. Aceasta favorizează cooperarea în detrimentul spolierii, înclinaţiile de a se dovedi un om de încredere, şi nu unul înşelător, ca şi investiţia în reputaţia de om onest şi care aduce beneficii, mai degrabă decât puternic şi care poate produce daune.
Percepţia mea etnografică este că un număr în creştere de localnici din Săteni încep să urmeze traiectoria morală a lui Mihai, beneficiind de ridicarea nivelului de trai şi de o tranzi
ţie demografică spre seturi mai restrânse de rude. Prosperitatea poate duce la schimbarea atitudinilor şi comportamentelor morale. Transformarea din piaţa locală a construcţiilor este un exemplu de integrare mai largă a Săteniului în economia de piaţă în care procesele economice şi politice determină unii dintre localnici să depăşească autarhia modului domestic de producţie şi dependenţa de sfera relaţiilor personale verificate în timp.
TRANSFO RMĂRI ÎN CONSTRUCŢIA ÎNCRE D E R I I 355
Chiar dacă ne concentrăm analiza asupra unui singur individ, putem să vedem cum dificultăţile şi tribulaţiile, improvizaţiile, erorile, temerile şi strategiile lui Mihai pleacă dintr-o schimbare socială. Modurile de producţie şi consum din Săteni se schimbă, încet, detaşându-se de sfera domestică şi conectându-se la tranzacţiile de piaţă. Mihai se află în avangarda acestei transformări economice. Diviziunea socială a muncii, determinată de avansurile tehnologice şi resursele nou-apărute, face din construcţia caselor un gen de parteneriat economic deschis, teoretic, oricărui individ care are ceva relevant de oferit sau de cerut. Ca orice antreprenor ambiţios, Mihai a devenit un actor economic ce dezvoltă o afacere, dar şi depinde de ea prin interacţiunile profitabile şi de încredere pe care se putea baza. Relaţiile de afaceri personalizate cu neamuri sau prieteni au reprezentat, iniţial, o coală pentru schiţe mentale şi terenul de testare a încrederii şi cooperării în domeniul profesional. Apoi, în timp, afacerile cu rude şi apropiaţi s-au transformat în schimburi la preţuri şi în condiţii de piaţă.
Spre deosebire de alţi localnici mai puţin implicaţi în tranzacţii şi colaborări complexe, pe termen lung, Mihai a avut mai multe experienţe de satisfacţie în urma parteneriatelor mutual favorabile cu clienţi generici. Într-o viaţă, o familie poate lucra cu un constructor o dată sau de două ori. Mihai avea nevoie de clienţi noi tot timpul, într-un şir de interac
ţiuni din care încerca să obţină beneficii cât mai mari de fiecare dată. Strategia sa a devenit să selecţioneze cu atenţie partenerii şi să cultive relaţii de încredere, proces în care să
fie recunoscut la rândul lui ca om cu care vrei să cooperezi.
Tocmai în asta era ajutat de structura lui etică.
Dincolo de calificare şi echipamente, Mihai trăia din alegerea selectivă a partenerilor. Ştia, şi învăţa tot timpul, în cine trebuie să aibă încredere şi cum se poate dovedi un prestator de încredere pentru clienţi. Întotdeauna încerca să dea puţin în plus faţă de ce era strict necesar, din precauţie optimistă.
356 NEÎN CREDEREA
Oferea el primul, înainte de a primi ceva în schimb, chiar dacă
uneori se confrunta cu episoade costisitoare, dar pedagogice, de nerecunoştinţă sau înşelăciune. ,,Oferea ceva mai mult decât cine sau ce?" ne-am putea întreba. Cel mai bun răspuns se găseşte în interacţiunile cu cei ca Gelu, Cristian, Viorel sau chiar Ana. În cazurile lor, interacţiunea efectivă nu a adus beneficiile de echitate şi mutualitate aşteptate de Mihai. Însă
Relu, Florin şi alţi clienţi ca vecinul Anei sau fotbalistul celebru, fie rude sau străini, au corespuns termenilor morali ai lui Mihai, în care ambele părţi să beneficieze, echitabil, de încrederea şi generozitatea reciprocă.
Permanent, Mihai oferea dovezi că încrederea pusă în el e justificată. Îşi respecta promisiunile fără excepţie şi îşi surprindea clienţii doar prin creşteri de preţ moderate şi bine puse în scenă. Respira încrederea, dincolo de competenţa tehnică, iar asta compensa peste măsură alte trăsături ca încăpăţânarea, izbucnirile de furie, fixaţiile sau perfecţionismul. Una peste alta, Mihai avea exact ceea ce era necesar pentru a naviga prin incertitudinile pieţei de construcţii din Săteni. Deşi am descris eforturile lui de a se dovedi rezonabil şi competent, strategia nu era duplicitară, ci de semnalare costisitoare a adevăratelor intenţii. Mihai îşi dorea cu adevărat interacţiuni de afaceri mutual convenabile şi căuta parteneri cu intenţii şi comportamente similare. Fără a produce îmbogăţire peste noapte, înclinaţiile şi comportamentul lui dau în cele din urmă
roade economice. Profilul lui moral şi poziţia lui în avangarda schimbărilor economice din Săteni l-ar putea determina, în viitor, să militeze pentru generalizarea încrederii în schimburile economice, dar nu va putea face o astfel de schimbare de unul singur (Bicchieri, 201 7).
În ciuda tuturor reflecţiilor lui despre morala ideală, Mihai rămânea un realist lipsit de iluzii. Ştia că mulţi oameni nu au aşteptări sau deschideri cu privire la un mutualism generalizat. În consecinţă, îşi ajusta permanent comportamentul în TRANS FORMĂRI ÎN CON STRUCŢIA ÎNCREDERII 357
funcţie de contextul de interacţiune socială şi îşi limita bunăvoinţa la partenerii sociali de încredere. Ca mulţi alţi localnici, el vedea societatea ca pe un dat, imposibil de schimbat prin acţiuni individuale. ,,Te dai după oameni", mi-a mărturisit odată, când trebuia să dea dovadă de vigilenţă suspicioasă într-o anumită situaţie.
Diviziunea socială a muncii (Durkheim, 2002 [1893]) într-un sistem de piaţă poate creşte gradul de încredere şi generozitate al unei societăţi (Heinrich et al., 2010), sporind cantitatea şi calitatea interacţiunilor sociale care duc la cooperare mutuală.
În cazul Săteniului însă, putem observa un grad de penetrare scăzut al schimburilor economice în comparaţie cu societăţi mai complexe. Integrarea în pieţe este mai ridicată în cazul unor localnici de felul lui Mihai, cu mai mult acces la capital, competenţe, infrastructură sau oportunităţi. Mai mult, cea mai mare parte a resurselor sociale şi economice din Săteni sunt guvernate de politicieni sau oameni de afaceri (dacă era vreo diferenţă) ca Emil sau Răzvan, cu tranzacţiile lor bazate pe relaţii particulariste, şi nu pe moralitatea generică a pieţelor anonime sau pe o ideologie unitară şi universală.
Mihai nu vedea vreun eroism dacă te comporţi ca un prost tolerant cu tentativele de înşelătorie ale celorlalţi. De altfel, mă certa mereu pentru că lăsam să treacă de la mine o mulţime de mici escrocherii. Obligaţiile morale se aplică doar celor care se comportă moral, similar cu interdependenţa tranzac
ţională din sfera rudeniei. Pentru Mihai, la fel ca pentru toţi localnicii, principiile echităţii se pot aplica şi în sens negativ, punitiv (Baumard, 201 6: 1 7 1). Rudele rele şi clienţii răi, care se dovedesc a nu fi de încredere, trebuie trataţi cu aceeaşi monedă, luptând cu înşelăciunea contra înşelăciunii, folosind poziţiile de forţă contra unor forţe nelegitime, răspunzând şi cu reciprocitate negativă dacă e nevoie.
Totuşi, Mihai nu era nici primul, nici singurul localnic cu un orizont moral mai larg decât media. Existau oameni care 358 NEÎNCREDEREA
se puteau dovedi parteneri morali, atraşi de jocurile cu sumă
nenulă, a căror companie o căuta. Astfel de actori cu perspective pe termen lung pot deveni formatori de drum (" trendsetteri" Bicchieri, 2006: 33), favorizând stabilizarea unor noi norme sociale de încredere ridicată şi cooperare generalizată, atunci când îşi extind cercul prin noi tranzacţii economice şi aşteptări împărtăşite de parteneri benevolenţi.
Prosperitatea ridicată ar putea schimba atitudinile şi comportamentele morale în satul acesta, în viitor. Transformările din industria locală de construcţii sunt doar un exemplu de expansiune şi integrare a pieţei la Săteni. Procesele economice şi politice determină tot mai mulţi localnici să iasă din autarhia modului domestic de producţie şi să se îndrepte dincolo de sfera relaţiilor testate, dar limitate, de reciprocitate pe termen lung. Povestea acestora ar putea fi spusă altădată, dar în acest moment ei îşi creează istoria de viaţă, aşa cum au făcut-o şi alţi săteni de-a lungul istoriei.
