"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » „Cum funcționează România profundă. O cercetare antropologică” de Radu Umbreș

Add to favorite „Cum funcționează România profundă. O cercetare antropologică” de Radu Umbreș

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

ţiuni sociale.

Bunăstarea şi productivitatea familiei este atestată de diferite elemente ale modului domestic de producţie. Bătrânii îşi aminteau că, înainte de colectivizare, ţăranii bogaţi puteau fi recunoscuţi după cantitatea de fân stocată pentru hrana vitelor. Era vorba de o măsură aproximativă, dar publică a pământurilor deţinute şi a productivităţii economice ce devenea relevantă pentru viitoarele asocieri prin căsătorie. În zilele noastre, bogăţia şi puterea familiei sunt reflectate de dimensiunile şi stilul caselor, hambarelor şi magaziilor, de numărul de animale şi maşini agricole, consumul ritual al familiei şi alte indicii vizibile, ca hainele sau telefoanele mobile ale tinerilor.

Localnicii se aşteaptă la privirile publice către propria sferă privată şi le folosesc în avantajul lor. Arhitectura vernaculară protejează spaţiile intime, din case până în hambare şi cele mai ascunse colţuri, dar exteriorului vizibil al gospodăriei i se acordă o atenţie specială, fiindcă acesta aparţine domeniului public al reprezentării, unde comportamentele CASELE ÎNCREDERII ŞI GARDURILE NEÎNCREDERII 123

individuale se bucură de atenţie sporită. Grădinile îngrijite vizibile din stradă sau faţadele strălucitoare sunt cartea de vizită a familiei, iar semnalele vizibile vor să denote trăsături de caracter dezirabile, cum ar fi conştiinciozitatea gospodărească şi armonia domestică. Bătrânii care văruiau trunchiurile copacilor primăvara păreau a comunica faptul că

supravieţuiseră încă unei ierni grele şi îşi continuau activităţile casnice.

Un bun management al echilibrului dintre părţile vizibile şi cele invizibile ale gospodăriei dă mai puţină apă la moară

pentru „gura satului", cea care construieşte şi distruge reputaţiile. Oamenii serioşi din sat sunt foarte preocupaţi de aparenţa externă a caselor1, chiar dacă zonele mai intime sunt mai puţin curate sau decorate, la fel cum merg la biserică cu cele mai bune haine, iar acasă se îmbracă nepretenţios. Interdicţia de a lucra duminica şi în alte zile de sărbătoare deoarece este un păcat oferă un alt exemplu al relaţiei dintre conspirativitate şi afişare publică. Foarte puţini riscă să se expună

bârfelor sau oprobriului prin încălcarea pe faţă a tabuului, dar se ştie că oamenii lucrează uneori în aceste zile, în spatele uşilor închise, şi nu în grădinile caselor. Dincolo de credinţa religioasă intimă, conformitatea cu ritualul contează în judecarea caracterului. ,,Cine n-are ruşine n-are teamă", mi-a spus odată un bătrân. Corolarul e faptul că oamenii neinteresaţi de imaginea lor socială ar trebui evitaţi, din moment ce nu le pasă de reputaţia proastă.

O reputaţie bună depinde de controlarea comportamentului în spaţiile private şi cele publice, mai atent observate.

Dar, cât timp toţi localnicii îşi cosmetizează aparenţa gospodăriilor şi a interacţiunilor private din familie, toată lumea ştie că în viaţa celorlalţi se întâmplă multe alte lucruri mai r. Florile decorative, din ce în ce mai răspândite în răsadurile din faţa caselor din Săteni, sunt un dispozitiv perfect de comunicare a efortului de a afişa o aparenţă atrăgătoare, fără a expune sau sugera bogăţia.

124 NEÎN CREDEREA

puţin vizibile. Fiindcă informaţia relevantă se ascunde după

aparenţe, observatorii trebuie să stăpânească arta inferenţei şi deducţiei din indicii precare. Răspunsul la tentativele defensive de a minimaliza scurgerile de informaţie este „educarea atenţiei" (Ingold, 2001) pentru indicii materiale, dezvăluiri verbale involuntare, aspect corporal şi orice alte semne relevante, oricât de nesemnificative ar putea părea la prima vedere.

Indiciile imperfecte duc uneori la interpretări viciate, iar atitudinea secretoasă a localnicilor încurajează hiperbolizarea speculaţiei. Însuşi actul de a te ascunde devine o dovadă că

ceva interesant se întâmplă în spatele scenei, ca în cazul în care un beţiv singuratic a adus acasă o femeie cu reputaţie proastă. Toată lumea a presupus că a avut loc o relaţie fizică, deşi pe cei doi îi lega doar alcoolul. Bărbatul a pus gaz pe foc fără să vrea, atunci când s-a trezit a doua zi, îngrijorat de bârfele care urmau să apară. A încercat să ascundă totul ducând femeia în spate peste un pârâu, până dincolo de grădina casei.

Din păcate, un vecin a observat neîndemânatica tentativă de camuflare şi le-a povestit amuzat despre ea câtorva consăteni.

Aceştia au devenit convinşi de relaţia sexuală clandestină şi ruşinoasă, adică exact lucrul pe care bărbatul încercase cu nedibăcie să-l prevină.

Instituţia primăriei atrage atenţia - şi, aşa cum vom vedea, este condusă - într-un mod asemănător cu spaţiile domestice private. Conspirativitatea politicienilor locali care îşi apără

domeniul cu tot atâta vigilenţă ca oricare gospodar generează

indicii precare care alimentează moara de inferenţe sociale cu grăunţele incertitudinii şi speculaţiei. Chiar şi cele mai minore evenimente pot readuce în prim-plan un întreg istoric, pentru a crea versiuni interpretative derivate din informaţie puţină sau distorsionată. Atunci când Georgeta a cerut o audienţă la ofiţerul cadastral, o femeie cu care se duşmănea în perioada respectivă (şi direct interesată de pământul asupra căreia avea propriile pretenţii) a comentat că şi-a pus o basma CASELE ÎN CREDERII ŞI GARDURILE NEÎN CREDERII 125

ca să pară o ţărancă săracă, lipsită de resurse, şi ca să impresioneze funcţionarul, pentru a obţine o rezoluţie mai rapidă.

Femeia, o orăşeancă în clasa de mijloc, a auzit zvonul şi a replicat că basmaua îi proteja coafura într-o zi vântoasă, comentând amar insolenţa inamicilor şi curiozitatea lor răutăcioasă.

Bineînţeles, a aflat de ofensa care i se adusese pe la spate doar bârfind la rândul ei despre rivalii locali.

Teama de bârfa revelatoare sau, dimpotrivă, calomnioasă

sporeşte vigilenţa defensivă a localnicilor. Aşa cum spunea unul dintre aceştia, ,,tragi o băşină aici şi în celălalt capăt al satului se aude că te-ai scăpat în pantaloni". Nu scăpa vânturi, sau cel puţin asigură-te că nimeni nu te aude făcând asta, pare a fi sfatul implicit. Oamenilor le place să-şi dea drumul la gură

şi să exagereze, iar răutăcioşii s-ar putea să înflorească povestea cu propriile interpretări nefavorabile. Actorii ştiu că ochii satului le înregistrează şi interpretează fiecare mic gest. Se plâng de această practică, fiindcă e răutăcioasă, inexactă şi intruzivă, atunci când le afectează propria familie. Totuşi, nu au nici o problemă dacă e vorba de a-şi urma curiozitatea pentru scopurile proprii, colectând dovezi prin observaţie, bârfă

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com