într-o seară, Gerald discuta cu Loerke despre Italia şi Tripoli. Englezul era într-o stare ciudată, înflăcărată, iar neamţul,
entuziasmat. Era o întrecere verbală, dar care reprezenta un conflict spiritual între cei doi bărbaţi. Şi în tot acest timp, Gudrun vedea în Gerald un dispreţ eneglezesc, plin de aroganţă faţă de un străin. Deşi Gerald tremura, cu ochii scânteind, chipul îmbujorat, în replicile sale exista o oarecare bruscheţe, un dispreţ! sălbatic în felul lui de a se comporta, care-i făcu sângele lui
Gudrun să clocotească, iar pe Loerke să se simtă umilit şi jignit., Căci afirmaţiile lui Gerald coborau ca o lovitură de baros şi orice spunea micuţul neamţ erau pur şi simplu prostii de neluat în seamă.
In cele din urmă Loerke se întoarse spre Gudrun, cu mâinile ridicate într-o neputinţă ironică, şi dădu din umeri, cu o nepăsare batjocoritoare, ceva care era copilăresc şi atrăgător.
-— Sehen Sie, gnădige Frau145, începu el.
— Bitte sagen Sie nicht immer gnădige Frau 146 , strigă Gudrun cu ochii sclipind şi obrajii arzând.
Arăta ca o întruchipare a Meduzei147. Vocea ei era puternică şi
răsunătoare, iar ceilalţi din cameră tresăriră. — Te rog, nu-mi
144 IW Celebră pentru frumuseţea ei, Cleopatra (69-30 Î.Hr.) a fost; regina Egiptului, amanta lui Iuliu Cezar după ce romanii au ajuns în Egipt în anul 49 î.Hr. şi amanta omului de stat şi generalului Marc Antoniu (83-30 î.Hr.). S-a sinucis punându-şi o viperă la sân.
Maria Stuart (1542-1587), sau Maria, regina Scoţiei, a fost executată la castelul Fotheringay din cauza implicării sale întt-un complot a| catolicilor prin care urma să devină regină în locul Elisabetei I. S-a căsătorit de trei ori: cu Francisc al Il-Iea al Franţei (1558-1560), cu, vărul ei, Lordul Damley (1565-1567), şi cu contele de Bothwell (1567- 1571). Eleonora Duse (1859-1924) a fost o actriţă italiană
celebră care a avut mulţi iubiţii, printre care, în 1897, scriitorul italian Gabriele D’Annunzio (1863-1938). Acesta a scris pentru ea piesa
La Gioconda (1898).
145Vedeţi, stimată doamnă (germ.).
146Te rog, nu-mi mai spune stimată doamnă (germ.).
147 In mitologia greacă, Meduza era una dintre cele trei Gorgone, surori monstruoase care aveau şerpi vii în loc de păr şi gheare de aramă în loc de mâini. Cei care o priveau în ochi erau transformaţi instantaneu în piatră.
mai spune doamna Crich, strigă ea tare. Numele, rostit mai ales
de Loerke, fusese pentru ea o umilinţă de nesuportat şi o
constrângere pe tot parcursul acestor zile.
Cei doi bărbaţi o priviră uimiţi. Gerald se albi până în vârful urechilor.
—Atunci cum să-ţi spun? o întrebă Loerke, cu o insinuare blândă şi ironică.
— Sagen Sie nur nicht das 148 , murmură ea, cu obrajii roşii ca focul. In nici un caz, nu aşa. îşi dădu seama din expresia de iluminare de pe chipul lui Loerke că el înţelesese. Ea nu era doamna Crich! Aşa-a-a! Se explicau multe.
— Soli ich Frăulein sagen 149 ? întrebă el răutăcios.
— Nu sunt căsătorită, răspunse ea, cu o oarecare aroganţă. Inima îi zvâcnea şi îi bătea ca unei păsări epuizate. Ştia că provocase o rană adâncă
şi nu putea suporta asta.
Gerald stătea drept, nemişcat, cu faţa palidă şi calmă jjfemei îndrăgostite asemene* chipului unei statui. Nu era conştient de prezenţa ei, a lui 150
Loerke sau a altcuiva. Stătea perfect nemişcat, cu un calm imperturbabil.
Loerke însă stătea ghemuit, aruncându-i priviri pe ascuns:^ Gudrun se chinuia să
spună ceva ca să uşureze starea de tensiune. îşi schimonosi faţa într-un zâmbet şi îi aruncă o privire cu subînţeles, aproape batjocoritoare, lui Gerald.
— Cel mai bine e să spui adevărul, i se adresă ea cu a grimasă.
Dar era din nou acum sub dominaţia lui, acum dup®; ce îi aplicase această
lovitură, după ce îl distrusese, şi nu ştia cum va reacţiona. II urmărea. I se părea interesant. îşi pierduse ihteresul faţă de Loerke. In cele din urmă, Gerald se ridică
şi se îndreptă încet şi degajat către profesor. Cei doi porniră o conversaţie despre Goethe.
Gudrun era cumva intrigată de conduita naturală a lui Gerald în această seară.
Nu părea supărat sau dezgustat,, ci doar arăta ciudat de inocent şi de pur, cu adevărat frumos. Câteodată chipul lui era învăluit de această expresie de detaşare clară, ceea ce o fascina întotdeauna.
Gudrun aşteptă neliniştită toată seara. Se gândi că o va evita sau că îi va da vreun semn. Dar el vorbi cu ea simplu şi netulburat, aşa cum s-ar fi comportat cu oricine altcineva din cameră. O oarecare linişte şi detaşare îi cuprinse sufletul.
Ea se duse în camera lui, simţind o dragoste profundă şi fierbinje pentru el.
Gerald era atât de frumos şi inabordabil. O sărută şi îi fu din nou amant. Iar ea avu parte de o plăcere nespusă din partea lui. Dar el nu se.sqhimbă, ci rămase distant şi candid, inconştient. Gudrun voia să vorbească cu el. Dar şo împiedică această stare inocentă şi frumoasă de inconştienţă care îl cuprinsese. Se simţea chinuită şi aruncată în tenebre. • • Totuşi, dimineaţa Gerald o privi cu o oarecare agresiune, 148Nu-mi spuneţi aşa, în orice caz (germ.).
149Să vă spun domnişoară? (germ.)
iar privirea îi era întunecată de groază şi ură. Ea se retrase pe vechile ei poziţii.
Dar el încă evita şă-şi verse amarul .asupra ei., ,
