■ Grupul era aparent vesel şi extravagant, toţi se îmbrăcaseră cu haine festive, mai puţin Birkin şi Joshua Malleson. Micuţa contesă italiancă purta o rochie dintr-un material fin, din catifea portoca- liu-aurie cu negru, cu dungi late şi domoale, Gudrun purta verde smarald cu un model neobişnuit, Ursula avea o rochie galbenă cu nn voal de un argintiu şters, domnişoara

Bradley era H»isi îndrăgostite 117 îmbrăcată în gri, stacojiu şi negru, iar Frăulein Marz purta o rochie albastru

deschis» Dintr-o dată Hermione fu cuprinsă de o stare convulsivă de plăcere când văzu aceste culori pastelate în strălucirea lumână-j rilor. Era conştientă

de conversaţia care continua la nesfârşit şi de vocea lui Joshua care predomina, de râsetele vesele care se revărJ sau ca o cascadă şi de răspunsurile lor, de culorile aprinse, de masa albă şi de umbra care cădea deasupra şi dedesubtul ei; părea teribil de încântată, era năpădită de.

plăcere, dar totuşi bolnavă, parcă) sculată din morţi. Participa foarte puţin la conversaţie, totuşi auzea* tot şi întregul merit îi revenea ei.

Merseră cu toţii în salon, de parcă ar fi fost o familie, degajaţi, fără să

acorde atenţie aspectului ceremonios. Frăulein adusei cafeaua, toată lumea fuma ţigări sau pipe lungi din argilă albăJ din care o întreagă gamă le era pusă la dispoziţie.

— Nu doriţi să fumaţi? Ţigări sau pipă? întreba Frăuleim politicoasă.

Acolo se afla o întreagă adunare — Sir Joshua cu înfăţişarea sa tipică

pentru secolul al XVIII-lea, Gerald, tânărul englez amuzat, chipeş, Alexander, înalt, un politician chipeş şi el, democrat, şi lucid, Hermione, ciudată ca o Casandră deşirată, şi celelalte femei extrem de multicolore —

fumau cu toţii conştiincios pipele lor lungi şi albe şi şedeau în lumina slabă

a lunii în salonul confortabil şi puţin luminat, în jurul buştenilor care sclipeau^ arzând în şemineul din marmură.

Conversaţia viza adesea teme politice sau sociologice şi se desfăşura întrun mod interesant, oarecum anarhic. In cameră se acumulase o mare energie, puternică şi distrugătoare. Totul părea să fie aruncat într-un creuzet, iar Ursulei i se părea că sunt cu toţii nişte vrăjitori care ajută

amestecul să fiarbă. In aer pluteau un entuziasm şi o bună dispoziţie, dar care erau extrem de obositoare pentru nou-veniţi în ceea ce priveşte nemiloasa presiune mintală, starea de spirit puternică, epuizantă şi distrugătoare care era susţinută de Joshua, Hermione şi de Birkin* stare care îi domina pe toţi cei din grup.

Dar Hermione fu cuprinsă de o stare bolnăvicioasă, de o greaţă teribilă.

Discuţia începu să stagneze, deoarece efa» controlată de voinţa ei subconştientă, dar atotputernică.

n8

D.H. Lawrenci

— Salsie, nu vrei să cânţi ceva? spuse Hermione, pierzându-şi ! gemplet controlul. Nu vrea nimeni să danseze? Gudrun, tu vrei si dansezi, nu? Tare aş vrea să dansezi. Anche tu, Palestra, balerai i t ii, per piacere 178 . Ursula, şi tu.

Hermione se ridică şi trase încet de cordonul auriu brodat taie atârna de poliţa şemineului, se agăţă de el o clipă şi apoi îi dădu drumul subit. Arăta ca o preoteasă, inconştientă, înfundată într-o transă profundă.

I Veni un servitor, apoi dispăru şi reapăru cu braţul plin de Halate, şaluri şi eşarfe, majoritatea de provenienţă orientală, lucruri pe care Hermione, cu pasiunea ei pentru îmbrăcămintea inimoasă şi extravagantă, le colecţionase de-a lungul timpului.

— Cele trei femei vor dansa împreună, spuse ea.

•— Ce dans să fie? întrebă Alexander, ridicându-se ager.

■— Vergine delle Rocchette 179 , spuse contesa imediat.

— Sunt aşa de languroase, zise Ursula.

► — Cele trei vrăjitoare din Macbeth, le

dădu Frăulein o suj estie utilă. t Până la

urmă hotărâră să Ie întruchipeze pe

Naomi, Rut şi

lJrpa. Ursula era Naomi, Gudrun era Rut, iar contesa era Orpa180. Ideea era să conceapă un mic balet, în stilul baletului rus cu I'a vio va şi Nijinski181,

■ Contesa fu gata prima, Alexander se îndreptă spre pian şi li făcu loc.

Orpa, îmbrăcată în haine frumoase orientale, începu li danseze lent moartea soţului ei. Apoi veni Rut şi începură să plângă împreună şi să se văicărească, după care apăru Naomi să b liniştească. Totul era pus în scenă sub forma unui spectacol de pantomimă şi, dansând, femeile îşi exprimau emoţia prin gesturi di mişcări. Micul spectacol dramatic ţinu un sfert de oră.

Ursul®era frumoasă în rolul Iui Naomi. Toţi bărbaţii pe care-i avusese muriseră, nu-i mai rămânea decât să stea singură! afişând ftr'M-! niiIrăfŢostite 119 o atitudine îndărătnică,’ fără să ceară nimic. Rut io venera. Orpa, o văduvă

focoasă, senzuală şi subtilă, avea să se întoarcă la viaţa de dinainte şi s-o ia de la început. Schimbul de?, gesturi dintre femei era convingător şi destul de înspăimântători Era ciudat să vezi cum Gudrun se agăţa cu o pasiune profundă şi disperată de Ursula, dar totuşi îi zâmbea cu o răutate subtilă!

cum Ursula accepta în tăcere, nefiind în stare să se îngrijească, nici de ea nici de cealaltă, darI părând periculoasă şi; neîmblânzită, înăbuşindu-şi durerea.

Lui Hermione îi plăcea să privească. Vedea mişcările rapide ca de nevăstuică şi senzualismul contesei, felul în care Gudrun! o strângea la piept pe sora ei cu duioşie dar şi cu perfidie,] neajutorarea periculoasă a Ursulei, de parcă ar fi fost fără putinţă împovărată şi înlănţuită,. -

—- A fost foarte frumos, strigară cu toţii într-un glas. Hermione era măcinată de gânduri negre, căci era conştientă că nu putuse afla nimic. Ceru un alt dans şi datorită dorinţei eij contesa şi. Birkin începură să danseze un dans amuzant pd „MaIbrouk”1i:.: 1

Gerald era entuziasmat de felul în care Gudrun o strânsese fin disperare la piept pe Naomi< Esenţa acelei femei, plină dej nesăbuinţă şi batjocură

misterioasă, îi încingea sângele, ÎSjiJ putea să-i iaş|i dijj minte trupul ridicaţ, pfeiqiţ paţiţnaş, prins strânsoare, nesăbuit şi, pe lângă toate, astea, batjocoritor. Iar, Birkin, urmărind totul ca un crab singuratic în carapacea sa,j observase frustrarea profundă şi neajutorarea Ursulei. îşi

178 37 Şi tu, Palestra, nu vrei să dansezi? Te rog (ital.).

17938 Virginele de pe pietre (ital.).

180u 39 Rut şi Orpa sunt nurorile văduve ale văduvei Naomi din Cartea lui Rut.

181Ei 40 Anna Pavlova (1882-1931) şi Vaslav Nijinski (1890-1950) au fost prim-solişti ai celebrei companii „Ballets Russes” fondată de Serghei Diaghilev (1872-1929) în 1909.

§*îcfioriza din plin sentimentele şi era plină de o putere periculoasă. Era precum un mugur bizar şi inconştient al unei feminităţi puternice. Se simţea în mod inconştient atras de ea. gjfltrii el, ea reprezenta viitorul.

Alexander cânta la pian nişte melodii ungureşti şi dansau cu Iuţii, prinşi în ritm. Gerald se simţea extraordinar de entuziasmat fi ritmul îl cuprinsese şi pe el şi se îndreptă către Gudrun, i lansând cu paşi care nu erau departe de vals şi tangou, dar •iiiUlnd o forţă care-i punea în mişcare membrele şi tot corpul, tl« ilflnţuindu-1. încă nu ştia cum să danseze în stilul lor antrenant, de jazz, dar ştia cum să înceapă. Când se putu elibera slr presiunea prezenţei celorlalţi, pe care-i detesta, Birkin dansă f( |K'de şi cu o adevărată bucurie. Şi cât de mult îl ura Hermione jientru această bucurie necontrolată.

-

Acum înţeleg, strigă contesa însufleţită, urmărindu-i tnîfcările de o veselie pură pe care le făcea pentru propria lui jilncere.

Domnul Birkin e schimbător.

I

Hermione o privi domol şi se cutremură, ştiind că doar o iiilină ar fi putut înţelege şi spune asta.