atunci să se omoare.
Aici, psihologul trebuie să pună în balanţă principiile etice al primatului stării de bine (beneficiile pacientei) şi al evitării daunelor (evitarea vătămării pacientei) şi respectul faţă de luarea deciziei de către pacientă. O întrebare care se pune într-un asemenea caz este dacă ameninţarea cu suicidul este într-atât de iminentă
şi gravă încât încetarea tratamentului ar fi cu adevărat contraindicată. Această situaţie are nevoie de o analiză costuri-beneficii.
Psihologul trebuie să stabilească dacă ameninţarea cu sinuciderea este suficient de serioasă pentru ca încetarea tratamentului să fie evitată, cel puţin atâta timp cât pacienta este încă într-o fază acută
Dileme etice în psihoterapie ■ Consimţământul informat
244
a bolii. Dacă lucrurile stau aşa, psihologul poate amâna încetarea terapiei pentru a diminua efectele încălcării principiului moral transgresat prin continuarea tratamentului, atâta timp cât pacienta îşi îndeplineşte obligaţiile, precum participarea la şedinţele de terapie, aplicarea recomandărilor şi utilizarea serviciilor de urgenţă în mod corespunzător. Totuşi, psihologul ar putea stabili că ameninţarea cu suicidul are un grad de risc destul de scăzut, astfel încât beneficiile potenţiale ale încetării terapiei şi trimiterea către un alt specialist ar fi superioare riscului unei tentative de sinucidere. În consemnarea deciziei de a pune capăt tratamentului, psihologul nu trebuie să nege sau să minimalizeze ameninţarea cu suicidul, ci să înregistreze celelalte consideraţii, care exclud ameninţarea.
Cuvânt de încheiere
Nu există nicio îndoială cu privire la importanţa creării posibilităţii ca pacienţii să-şi exprime consimţământul informat. Este cerut prin lege, indicat din punct de vedere etic şi reprezintă o strategie bună de optimizare a calităţii. Totuşi unii psihologi par să ezite în îndeplinirea acestei sarcini sau nu profită de toate avantajele ei potenţiale. Unii pot avea rezerve faţă de ceea ce ei consideră a fi un legalism inutil, alţii pot să simtă că impunerea abordării unor asemenea aspecte reprezintă o încălcare a cadrului şi o intruziune în procesul terapeutic. Cu toate că înţelegem poziţia unora dintre colegii noştri, sperăm că acest capitol arată
că obţinerea unui consimţământ informat de bună calitate din partea pacientului, nu doar că respectă standardele legale, dar poate reprezenta şi o asistenţă clinică de un nivel înalt de execelenţă.
SAMUEL ]. KNAPP, MICHAEL C. GOTTLIEB, MITCHELL M. HANDELSMAN
