„Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!

Go to page:

Text Size:

278

la auzul cuvântului folosit în discursul său de către pacient, şiprobabil că a lăsat să se vadă această senzaţie şi pe chipul său.

Credea totuşi cu onestitate, că pacientul regreta comentariul pecare îl făcuse.

Ce ar fi de făcut într-o asemenea situaţie? Nimic din CodulEtic al APA nu abordează acest tip de întâmplări. Nu există

niciun drept legal al psihologului de a interveni în vreun fel însensul reacţiei sale de dezgust, dar nici nu ar fi putut avea vreunnecaz din partea vreunei comisii de autorizare a dreptului săude practică dacă nu ar fi intervenit în niciun fel, pentru că nuîncălca niciunul dintre articolele 3.01 sau 3.03. Pe de o parte,respectul faţă de autonomia pacientului i-ar putea impunepsihologului să lucreze asupra problematicii prezentate de cătrepacient şi să nu devieze conversaţia către problema psihologuluilegată de respectul şi protecţia faţă de grupurile marginalizateîn mod tradiţional. Pe de altă parte, psihologul simţea că imperativul binelui general putea fi în acest caz atât de puternic, încâtavea obligaţia de a aborda acele aspecte. Şi-a pus întrebareadacă avea suficiente motive care să justifice o intervenţie a sa înnumele vreunui principiu etic general, dacă o asemenea intervenţie ar fi avut vreo şansă reală de succes, dacă avea la dispoziţie alternative preferabile din punct de vedere moral şi dacă

avea posibilităţi de reducere a efectelor sau dacă existau posibileefecte negative ca urmare a încălcării principiului etic.

Psihologul a abordat problema într-un mod care să minimizeze efectele încălcării principiului stării de bine a pacientului.

I-a cerut pur şi simplu acestuia să nu mai folosească acel cuvântpentru că el personal îl consideră jignitor. Pacientul i-a explicatatunci că el crede că există printre afro-americani oameni de SAMUEL]. KNAPP, MICHAEL C. GOTTLIEB, MITCHELL M. HANDELSMAN

„Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

examinează complexitățile etice cu care se confruntă psihoterapeuții în practica lor zilnică. Autorul abordează o varietate de dileme etice întâlnite în procesul terapeutic, oferind o analiză detaliată a aspectelor morale și profesionale care pot influența deciziile terapeuților.
Knapp discută despre principii etice fundamentale, cum ar fi confidențialitatea, respectul pentru autonomie, și justiția, și cum acestea se aplică în diferite situații terapeutice. El prezintă cazuri concrete pentru a ilustra provocările cu care se pot confrunta profesioniștii, cum ar fi conflictele de interese, dilemele legate de raportul terapeutic și gestionarea situațiilor de criză.
Cartea subliniază importanța reflecției critice și a supervizării în abordarea dilemelor etice, încurajând psihoterapeuții să-și examineze propriile valori, credințe și prejudecăți. Knapp oferă, de asemenea, resurse și strategii pentru a ajuta terapeuții să navigheze aceste dileme, promovând astfel o practică mai responsabilă și etică.
„Dileme etice în psihoterapie” este o lectură esențială pentru psihologi, psihoterapeuți, studenți în domeniul sănătății mintale și toți cei interesați de etica profesională în psihoterapie. Cartea contribuie la aprofundarea înțelegerii problemelor etice și la dezvoltarea unei practici terapeutice bazate pe principii solide de integritate și responsabilitate.