„Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!

Go to page:

Text Size:

benigne sau chiar sănătoase. De exemplu, un pacient poate căuta 297

ajutor pentru a scăpa de sentimentele de atracţie sexuală faţă de persoane de acelaşi sex. Cu toate că psihologul poate fi un sus

ţinător al homosexualităţii, 43% din populaţia generală consideră că homosexualitatea este greşită din punct de vedere moral (Saad, 2010). Sau un pacient îşi poate exprima furia faţă de copilul său care a decis să aibă la rândul lui un copil fără a fi căsătorit.

Chiar dacă psihologul poate considera că aceasta este o opţiune rezonabilă, 44 % din publicul larg consideră că a avea copii în afara căsătoriei este greşit din punct de vedere moral (Saad, 2010).

În mod similar, psihologii care cred în căsniciile egalitariste pot întâlni pacienţi care au o imagine paternalistă asupra căsniciei.

Sau, psihologii care aprobă relaţiile sexuale de iubire între adulţi care consimt, chiar şi în afara căsniciei pot întâlni paciente care vor cu tărie să rămână virgine până la căsătorie.

Alteori, psihologii pot întâlni pacienţi care sunt mulţumiţi de comportamentul lor, dar pentru psihologi comportamentele respective ale pacienţilor suscită probleme morale. Psihologii care tratează pacienţi cu comportamente îndoielnice din punct de vedere moral pot avea sentimente variind de la uşor dezacord până la dezgust. Pentru psihologi, opţiunea de încetare imediată

a relaţiei psihoterapeutice din cauza acestor dezacorduri poate fi prea impulsivă. Trebuie cel puţin să le recomande acelor pacienţi să se adreseze specialiştilor celor mai potriviţi pentru ei în cazul în care psihologii consideră că tratându-i ei înşişi, sentimentele proprii ar putea afecta tratamentul. Mai mult, încetarea imediată a terapiei poate fi o strategie de separare atunci când psihologii acţionează pe baza reacţiilor şi valorilor lor personale, uitându-şi obligaţiile profesionale. Trimiterile premature sau grăbite către alţi specialişti pot reprezenta şi ele strategii de Dileme etice în psihoterapie ■ Justiţia socială

298

asimilare dacă psihologii se străduiesc să se conformeze literei Codului Etic al APA, dar nu reuşesc să ia în considerare necesitatea de a simţi compasiune faţă de alţi oameni.

Strategiile de integrare le permit psihologilor să îşi încorporeze compasiunea cu obligaţiile lor profesionale. Cu excepţia cazului în care există un risc serios de vătămare fizică a unor persoane terţe sau a propriei persoane, considerăm că respectul faţă de autonomia pacientului le impune psihologilor să se străduiască să onoreze viziunea pacienţilor lor asupra lumii, inclusiv credinţele religioase sau culturale ale pacienţilor, fără a încerca să le impună credinţele lor proprii (nonterapie). Numim această

atitudine psihoterapie nonjudicativă, atitudine care nu le cere psihologilor să îşi abandoneze propriile credinţe. Mai degrabă, aceasta este doar o restricţie pentru acei psihologi care încearcă

„Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

examinează complexitățile etice cu care se confruntă psihoterapeuții în practica lor zilnică. Autorul abordează o varietate de dileme etice întâlnite în procesul terapeutic, oferind o analiză detaliată a aspectelor morale și profesionale care pot influența deciziile terapeuților.
Knapp discută despre principii etice fundamentale, cum ar fi confidențialitatea, respectul pentru autonomie, și justiția, și cum acestea se aplică în diferite situații terapeutice. El prezintă cazuri concrete pentru a ilustra provocările cu care se pot confrunta profesioniștii, cum ar fi conflictele de interese, dilemele legate de raportul terapeutic și gestionarea situațiilor de criză.
Cartea subliniază importanța reflecției critice și a supervizării în abordarea dilemelor etice, încurajând psihoterapeuții să-și examineze propriile valori, credințe și prejudecăți. Knapp oferă, de asemenea, resurse și strategii pentru a ajuta terapeuții să navigheze aceste dileme, promovând astfel o practică mai responsabilă și etică.
„Dileme etice în psihoterapie” este o lectură esențială pentru psihologi, psihoterapeuți, studenți în domeniul sănătății mintale și toți cei interesați de etica profesională în psihoterapie. Cartea contribuie la aprofundarea înțelegerii problemelor etice și la dezvoltarea unei practici terapeutice bazate pe principii solide de integritate și responsabilitate.