44
care acesta este sau nu este asemănător cu prototipul conceputa!
existent în mintea lor. Este firesc să descriem un eşantion ca fiind reprezentativ pentru populaţia din care face parte, dar estimările care sunt realizate pe baza lui ignoră adesea sau chiar contrazic alte date statistice importante, cum ar fi proporţiile de bază (Kahneman, 2003). De exemplu, dacă un psiholog are ca model preconceput al unei persoane cu tulburare de personalitate histrionică o femeie, este posibil ca acel psiholog să nu ia în considerare acest diagnostic pentru un pacient nou bărbat, cu toate că, statistic, bărbaţii şi femeile sunt în mod egal predispuşi să dezvolte această tulburare.
Distorsiunea confirmării
Colectarea informaţiilor şi verificarea ipotezelor sunt influen
ţate de impresiile iniţiale printr-un fenomen numit distorsiunea confirmării (Baron, 2000), prin care conceptele preexistente influenţează raţionamentele subsecvente şi pot afecta culegerea informaţiilor, analiza şi accesarea lor în momentul confruntării cu o dilemă etică. În cuvinte mai simple, vedem ceea ce credem.
De exemplu, încrederea că un coleg este un practician etic poate influenţa pe cineva ca în mod nejustificat să treacă cu vederea comportamentul inadecvat al respectivului coleg. Sau, acceptarea necritică a diagnosticului stabilit de un alt coleg care clasifică
un pacient ca fiind un caz „borderline" poate influenţa un psiholog să interpreteze în mod selectiv comportamentul pacientului ca simptom al unei tulburări de personalitate borderline, chiar dacă o altă categorie de diagnostic s-ar potrivi mai bine simptomelor pacientului. Efecte similare pot apărea pe baza stereotip1ilor, SAMUEL ). KNAPP, MICHAEL C. GOTTLIEB, MITCHELL M. HANDELSMAN
