capabile să afecteze luarea deciziilor chiar şi în cele mai simple 43
şi clare situaţii, cu atât mai mult în cazul dilemelor etice complexe (Gilovich, Griffin şi Kahneman, 2002). Asemenea distorsiuni cognitive pot apărea într-o varietate de circumstanţe, fiind generate de context, percepţie, relaţii, emoţii, cunoaşterea implicită, conflictul de interese şi intuiţia. În continuare prezentăm acele euristici şi distorsiuni care afectează în modul cel mai direct dilemele cu care se confruntă specialiştii în psihologie.
Euristici le disponibi lităţii şi reprezentativităţii Oamenii folosesc euristica disponibilităţii atunci când estimează
frecvenţa apariţiei unui eveniment pe baza uşurinţei cu care le vine în minte un exemplu similar, dar evenimentele ale căror amintiri sunt mai rapid disponibile nu sunt în mod necesar şi cele mai frecvente (Kahneman, 2003). De exemplu, alegerea de a merge în vizită la un prieten dintr-un alt oraş cu maşina în locul avionului, din cauza ştirilor despre un accident aviatic recent, ignoră faptul că probabilitatea de a muri într-un accident de maşină rămâne semnificativ mai ridicată. În mod similar, un clinician îşi poate aminti cu uşurinţă câteva momente în care o anumită intervenţie a dus la ameliorări remarcabile ale simptomelor unui pacient, dar poate să nu-şi amintească faptul că, în multe alte situaţii, tehnica respectivă a fost ineficientă şi chiar contraproductivă.
Euristica reprezentativităţii apare atunci când cineva stabileşte o corespondenţă între un eşantion şi o populaţie sau, mai general, între un anumit rezultat şi aşteptărţle sale cu privire la acel rezultat (Tversky şi Kahneman, 1983). Oamenii estimează probabilitatea ca un eveniment să aibă loc în funcţie de măsura în Dileme etice în psihoterapie■ De ce sunt alegerile etice atât de dificile?
