76
atenţie informării privitoare la chitanţe şi metode de lucru. În acest fel, psihologul se conformează literei principiului respectării autonomiei pacientului, dar îi încalcă spiritul.
Pri matu l stă rii de bi ne
Ne putem imagina un alt scenariu în care psihologul se concentrează în întregime pe îngrijorările imediate ale pacientului şi nu face nimic pentru a explica procedurile formale, limitele confidenţialităţii sau alte subiecte abordate în mod tipic în procesul de obţinere a consimţământului informat. În acest caz, principiul primatului stării de bine a pacientului este cel care prevalează complet asupra respectului faţă de autonomia pacientului, fără niciun efort de diminuare a daunelor ce pot fi produse prin încălcarea unor principii etice. Acest scenariu implică unele riscuri, din cauză că unele dintre subiectele abordate pe parcursul procesului de obţinere a consimţământului informat, cum ar fi confidenţialitatea, pot avea o influenţă
puternică asupra deciziei pacientului cu privire la ce să îi spună
şi ce să nu îi spună psihologului. De exemplu, dacă pacientul ştie din capul locului că psihologul are obligaţia de a încălca regula confidenţialităţii în cazurile de abuz asupra copiilor, s-ar putea ca acesta să decidă să· nu dezvăluie informaţii cu privire la comportamentele sale parentale.
Pri matu l stă rii de bi ne versus Respectu l faţă de a utonomia pacientu I ui
Articolul 10.01 al Codului Etic al APA le permite psihologilor să treacă cu vederea temporar principiul general al respectului faţă
SAMUEL ). KNAPP, MICHAEL C. GOTTLIEB, MITCHELL M. HANDELSMAN
de autonomia pacientului în favoarea celui al primatului stării 77
de bine sau celui al evitării cauzării de daune pacientului. În conformitate cu etica bazată pe principii, psihologii tehuie să
depună toate eforturile pentru a diminua daunele produse prin încălcarea unui principiu etic (respectul faţă de autonomia pacientului), angajându-se în procesul de obţinere a consimţământului informat cât mai curând cu putinţă sau parcurgând iniţial doar parţial procedura de obţinere a consimţământului informat al pacientului (eventual concentrându-se doar pe limitele confidenţialităţii, dacă acest aspect pare să fie o îngrijorare a pacientului), şi completând mai târziu întregul proces. Psihologii pot oferi informaţii în mod gradual aşa cum un pacient internat în spital primeşte doza de medicament gradual printr-un proces de titrare (Gottlieb, Handelsman şi Knapp, 2013).
Consi mţă mâ ntu l i nformat în cazu l copii lor şi al pă ri nţi lor
Menţinerea echilibrului între primatul stării de bine şi respectul faţă de autonomia pacientului prezintă aspecte specifice în cazul lucrului cu copiii. În general, psihologii trebuie să obţină
consimţământul informat al pacienţilor sau, în cazul copiilor, al părinţilor sau tutorilor lor legali. În unele state, adolescenţii pot consimţi ei înşişi la intrarea în tratament fără consimţământul parental, în anumite circumstanţe. Chiar şi atunci când adolescenţii nu au capacitatea legală de a consimţi la primirea unui tratament, Codul Etic al APA cere ca psihologii să încerce să
obţină acceptul sau acordul copilului pentru terapie. Articolul 3.10b, Consimţământul informat, stipulează astfel: Dileme etice în psihoterapie■ Modelul procesului etic ...
