„Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!

Go to page:

Text Size:

Fişele de evaluare

125

Pentru a nu uita să folosească strategiile de optimizare a calităţii, psihologii pot utiliza fişe de evaluare16 (a se vedea Tabelul 3.2). O fişă de evaluare este asemănătoare cu o listă de verificare, un instrument foarte frecvent folosit în domeniul siguranţei persoanelor şi bunurilor. Piloţii companiilor aeriene, de exemplu, se întâlnesc cu echipajul aeronavei şi parcurg o procedură de verificare pe baza unei liste de lucruri de verificat înainte de a decola cu un avion; liste similare de verificare le sunt sugerate chiar şi chirurgilor (Gawande, 2009) şi altor medici (Ely, Graber şi Croskerry, 2001).

Dacă privim doar la suprafaţă, folosirea fişelor de evaluare în cadrul unor proceduri complexe, cum sunt cele din medicina generală, chirurgie sau serviciile psihologice, poate părea inutilă

şi exagerat de simplistă. Specialiştii nu se pot limita la a parcurge doar o serie de căsuţe în care să bifeze Da sau Nu şi astfel să

realizeze cu succes un proces de calitate în luarea unei decizii.

Totuşi, cei care le propun susţin că asemenea chestionare de verificare au o valoare importantă tocmai din cauza complexităţii activităţii din asemenea domenii profesionale. Cu toate că itemii cuprinşi în aceste liste pot părea banali, cei care au de luat decizii prezintă riscul ridicat de a face greşeli „stupide" atunci când sunt confruntaţi cu mari cantităţi de informaţii complexe, contradictorii sau ambigue, care cresc sarcina cognitivă. În asemenea domenii, fişele de evaluare îi pot ajuta pe specialişti 16 Această secţiune este adaptată după „Can Checklists Help Reduce Treatment Failures ?

(Pot contribui listele de verificare la reducerea probabilităţii de eşec al tratamentului?) de S. Knapp şi J. Gavazzi, 2012, Pennsylvania Psychologist, aprilie 2012, pp. 8-9 Copyright 2012, Pennsylvania Psychological Association. Adaptare cu permisiune.

Dileme etice in psihoterapie ■ Modelul optimizării calităţii

126

prin reducerea utilizării exclusiv a memoriei personale în situa

ţiile dificile şi prin faptul că le permit să facă un pas înapoi, să

reflecteze asupra deciziilor ce păreau iniţial evidente şi să le regândească (Ely şi alţii, 2011).

În ce situaţii ar trebui să folosească psihologii fişe de evaluare? Knapp şi Gavazzi (2012a) au propus regula celor patru şedinţe: dacă pacienţii nu progresează sau nu dezvoltă o bună

„Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

examinează complexitățile etice cu care se confruntă psihoterapeuții în practica lor zilnică. Autorul abordează o varietate de dileme etice întâlnite în procesul terapeutic, oferind o analiză detaliată a aspectelor morale și profesionale care pot influența deciziile terapeuților.
Knapp discută despre principii etice fundamentale, cum ar fi confidențialitatea, respectul pentru autonomie, și justiția, și cum acestea se aplică în diferite situații terapeutice. El prezintă cazuri concrete pentru a ilustra provocările cu care se pot confrunta profesioniștii, cum ar fi conflictele de interese, dilemele legate de raportul terapeutic și gestionarea situațiilor de criză.
Cartea subliniază importanța reflecției critice și a supervizării în abordarea dilemelor etice, încurajând psihoterapeuții să-și examineze propriile valori, credințe și prejudecăți. Knapp oferă, de asemenea, resurse și strategii pentru a ajuta terapeuții să navigheze aceste dileme, promovând astfel o practică mai responsabilă și etică.
„Dileme etice în psihoterapie” este o lectură esențială pentru psihologi, psihoterapeuți, studenți în domeniul sănătății mintale și toți cei interesați de etica profesională în psihoterapie. Cartea contribuie la aprofundarea înțelegerii problemelor etice și la dezvoltarea unei practici terapeutice bazate pe principii solide de integritate și responsabilitate.