20
respective. Fără Codul Etic al APA (şi educaţia cu privire la acesta), psihologii care practică această profesie s-ar confrunta cu ceea ce noi numim ambuscade morale, o serie de noi experienţe sau dileme etice pe care nu ar fi pregătiţi să le rezolve. Într-un fel sau altul, înţelepciunea acumulată până acum şi reflectată de Codul Etic al APA îi poate ghida pe psihologi doar în tipurile de situaţii întâlnite până acum, căci niciun set de standarde nu-i poate ghida în mod adecvat pe specialişti pentru a face faţă
absolut tuturor situaţiilor complexe şi stresante pe care le-ar putea întâlni. În schimb, psihologii care profesează au nevoie de instrumente suplimentare pentru a rezolva probleme ce apar în zonele gri ale eticii. Acordăm mult spaţiu în această carte explicării diferitelor modalităţi de înţelegere şi rezolvare ale unor asemenea dileme şi de alegere a celor mai bune variante etice. Dar mai întâi trebuie să explicăm o ipoteză fundamentală
care stă la baza lucrării noastre. Perspectiva noastră generală
este aceea că trebuie să ne străduim să ajungem la cel mai bun rezultat posibil ancorat în principiile etice fundamentale şi să nu ne mulţumim cu o soluţie care să îndeplinească doar cerinţele juridice şi etice minime. Numim această abordare etică pozitivă.
Etica pozitivă
Unii psihologi înţeleg cuvântul etică în principal prin prisma interdicţiilor, cum ar fi evitarea plagiatelor sau a relaţiilor sociale inadecvate cu pacienţii. Alţii consideră că etica este o listă de obligaţii, cum ar fi să aibă o discuţie privitoare la consimţământul informat al pacientului la începutul tratamentului. Pentru aceşti psihologi, motivaţia comportamentului etic derivă adeseori în principal din teama de a nu fi sancţionaţi de o instituţie de SAMUEL J. KNAPP, MICHAEL C. GOTTLIEB, MITCHELL M. HANDELSMAN
reglementare sau de a nu fi daţi în judecată pentru malpraxis.
21
Ne referim la această atitudine ca fiind abordarea etică plafonată.
Etica plafonată include acele acţiuni care se concentrează pe obligaţiile minime - respectarea reţinerii de la un număr de acţiuni interzise sau amintirea de a realiza unele obligatorii, în timpul desfăşurării activităţii de furnizare de servicii profesionale. Citind „Principiile etice ale psihologilor şi Codul de Conduită al APA", psihologii care adoptă abordarea etică plafonată ar putea să ţină seama doar de Codul de conduită în vigoare - stadardele - şi să nu ia în consideraţie principiile generale (aspiraţionale), întrucât acestea nu implică sancţiuni.
Cu toate că un asemenea comportament poate fi considerat etic într-un sens tehnic, acesta reflectă o atitudine care nu îi încurajează pe psihologi să analizeze sau să reflecteze cu privire la sentimetele lor proprii sau să se gândească la modul în care deciziile lor pot fi corelate cu principiile etice generale. Comentând această atitudine, Rushworth Kidder (2009) a afirmat că
