Cînd Barr termină de făcut duşul rece şi păşi recunoscător în curentul cald al uscătorului, îl găsi pe Devers la masa de lucru, tăcut şi preocupat.
Sîwennianul începu să-şi maseze ritmic corpul şi întrebă:
― Ce faci acolo?
Devers ridică privirea. Picături de transpiraţie îi străluceau în barbă.
― Vreau sa deschid capsula.
― Poţi s-o deschizi fără a avea amprenta personală a lui Riose? O uşoară undă de mirare răzbătu în glasul siwennianului.
-― Dacă nu-s în stare, îmi dau demisia din Asociaţie şi nu mai calc pe-o navă cît trăiesc. Am făcut deja o analiză electronică tridimensională a interiorului şi am nişte jucărioare, special făcute pentru a vida capsula, de care Imperiul n-a auzit vreodată. Înainte, am fost spărgător. Un Neguţător trebuie să ştie cîte ceva din toate.
Se aplecă din nou asupra sferei şi, cu un instrument mic şi plat, o atinse delicat ici, colo, stîrnind la fiecare contact mici scîntei roşiatice.
― Oricum, capsula asta e grosolan făcută. Băieţii Imperiului nu se pricep la miniaturizare. Ai văzut vreodată o capsulă pe care-o folosim pe Fundaţie? E pe jumătate mai mică şi impenetrabilă la analiza electronică.
Apoi rămase nemişcat, doar muşchii umerilor îi jucau sub tunică. Sonda minusculă apăsă încet...
Capsula se deschise fără nici un sunet, iar Devers lăsă să-i scape un oftat de uşurare. Avea în mînă sfera strălucitoare, şi mesajul se derula ca un papirus.
― De la Brodrig, zise el, apoi făcu dispreţuitor: Suportul mesajului este permanent. Într-o capsulă de-a noastră, mesajul se oxidează şi se transformă în gaz în cîteva secunde.
Ducem Barr îi făcu semn să tacă. Citi grăbit mesajul:
DIN PARTEA: AMMEL BRODRIG. TRIMIS EXTRAORDINAR AL MAIESTĂŢII SALE IMPERIALE, SECRETAR PARTICULAR AL CONSILIULUI ŞI PAIR AL IMPERIULUI.
CĂTRE: BEL RIOSE, GUVERNATOR MILITAR AL SIWENNEI, GENERAL AL FORŢELOR IMPERIALE ŞI PAIR AL IMPERIULUI. TE FELICIT! PLANETA 1120 NU MAI REZISTA. OFENSIVA CONTINUĂ CONFORM PLANULUI. INAMICUL ESTE VIZIBIL SLĂBIT ŞI SCOPURILE ULTIME VOR FI CU SIGURANŢĂ ATINSE.
Barr îşi ridică privirea de pe scrisul microscopic şi strigă cu amărăciune:
― Nesăbuitul! Paiaţă nenorocită şi caraghioasă! Ăsta-i mesaj?
― Poftim? făcu Devers, puţin dezamăgit.
― Nu comunică nimic, pufni Barr. Curteanul ăsta lingău şi preaplecat se joacă acum de-a generalul. Prin îndepărtarea lui Riose, el e comandantul întregii acţiuni şi trebuie să-şi gîdile cugetul aproape inexistent, născocind rapoarte găunoase privind acţiuni militare cu care n-are nimic comun. „Planeta cutare nu mai rezistă... Ofensiva continuă... Inamicul slăbit". Se umflă-n pene ca un păun fără minte.
― Ia stai puţin...
― Aruncă-l. (Bătrînul se întoarse scîrbit.) Galaxia mi-e martoră că nu mă aşteptam ca mesajul ăsta să fie atît de important încît să zguduie lumea din temelii, dar în război e normal să presupui că pînă şi cel mai obişnuit ordin care nu ajunge la destinaţie ar putea frîna acţiunile militare şi ar conduce, în cele din urmă, la complicaţii. De aceea l-am luat. Şi acum, uite! Era mai bine dacă-l lăsam. I-ar fi răpit lui Riose un minut care acum ne-ar fi adus mai mult folos nouă.
Dar Devers se ridicase:
― N-ai vrea să te opreşti puţin şi să nu-ţi mai dai atîta importanţă? Pentru numele lui Seldon... Împinse fîşia cu mesajul sub ochii lui Barr: Ia mai citeşte o dată. Ce vrea să spună cu „scopurile ultime"?
― Cucerirea Fundaţiei. Şi?
― Sigur? Dar poate că vrea să spună cucerirea Imperiului. Ştii foarte bine că el crede că acesta e scopul final.
― Şi dacă e aşa?
― Dacă e aşa, spuse Devers, îţi arăt ceva. Ia priveşte aici.
Cu un deget, împinse uşor hîrtia care conţinea mesajul înapoi în fantă. Cu un declic imperceptibil, aceasta dispăru în interiorul globului, care redeveni întreg şi neted. Undeva, înăuntru, se auzi clinchetul uşor al rotiţelor bine unse care se reaşezară prin mişcări aleatorii.
― Nu există metode de deschidere a capsulelor fără a cunoaşte caracteristicile personale ale lui Riose.
― In Imperiu, nu, spuse Barr.
― Atunci conţinutul mesajului ne este necunoscut şi absolut inedit.
― Pentru Imperiu, da, răspunse Barr.
― Dar Împăratul poate să-l deschidă? Caracteristicile personale ale membrilor Guvernului trebuie să existe în dosare. Pe Fundaţie aşa stau lucrurile.
― Şi în capitala Imperiului, îl aprobă Barr.
― Deci dacă tu, un patrician siwennian şi Pair al Imperiului, vei spune acestui Cleon, acestui Împărat, că papagalul lui iubit şi cel mai strălucit dintre generali s-au aliat pentru a-l răsturna şi-i vei înmîna capsula ca probă, care va crede el că sînt scopurile finale ale lui Brodrig?
Barr se aşeză încet:
― Stai puţin. Nu prea înţeleg. Îşi trecu mîna peste faţă şi continuă: Sper că nu vorbeşti serios.
― Ba da. (Devers se aprinsese şi era uşor iritat.) Ascultă, dintre ultimii zece împăraţi, nouă s-au ales cu gîtul tăiat ori cu ţeasta sfărîmată de vreunul sau altul dintre generalii lor cu gînduri de mărire. Chiar tu mi-ai spus asta de multe ori. Bătrînul împărat ne va crede imediat, încît pînă şi Riose va rămîne fără replică.
Barr murmură ca pentru sine:
― Riose este serios. Pentru numele Galaxiei, omule, nu poţi depăşi o criză Seldon printr-un plan greu de crezut şi neserios ca acesta. Să presupunem că Brodrig n-ar fi folosit cuvîntul ,,final". Seldon nu s-a bizuit pe o astfel de întîmplare.
