― Patricianule, în primul rînd, Seldon al tău pierde. Nu pot să neg, se luptă bine, pentru că oamenii Fundaţiei roiesc asemenea unor albine fără minte şi se bat ca nişte descreieraţi. Fiecare planetă e apărată cu îndîrjire şi, după ce este cucerită, clocoteşte de revolte care fac stăpînirea la fel de grea ca şi cucerirea. Dar planetele sînt cucerite şi menţinute sub ocupaţie. Seldon al tău pierde.
― Dar încă n-a pierdut, murmură Barr politicos.
― Însăşi Fundaţia păstrează un optimism rezervat. Îmi oferă milioane ca să nu-l supun pe Seldon încercării din urmă.
― Circulă zvonuri.
― Aha, mi-o iau zvonurile înainte? S-a auzit şi ultima noutate?
― Care-i ultima?
― Păi, acest Lord Brodrig, favoritul Împăratului, este acum adjunct la comanda Flotei, la cerere.
Devers, care tăcuse pînă acum, întrebă:
― La cererea lui, şefule? Ori a ajuns să-ţi placă tipul? Rîse ironic.
― Nu, n-aş putea spune asta, zise Riose calm. Şi-a cumpărat postul la un preţ pe care-l consider cinstit şi meritat.
― Care ar fi?
― Obţinerea de întăriri din partea Împăratului.
Faţa lui Devers era toată un zîmbet dispreţuitor.
― A luat legătura cu Împăratul, nu-i aşa? După cum văd, şefule, aştepţi întăririle, iar ele pot sosi oricînd. Am dreptate?
― Nu tocmai! Au şi sosit. Cinci nave de linie, zvelte şi puternice, cu un mesaj personal de felicitare din partea Împăratului, iar alte nave sînt pe drum. Ce s-a întîmplat, Neguţătorule? întrebă el sarcastic.
Devers simţi că îngheaţă şi abia reuşi să îngîne:
― Nimic!
Riose păşi în faţa lui, cu mîna pe patul armei:
― Spune-mi, ce-i în neregulă, Neguţătorule? Veştile astea par să te fi tulburat Doar nu a renăscut aşa de brusc interesul tău faţă de Fundaţie!
― Nu.
― Ba da, ai o comportare care ridică semne de întrebare.
― Chiar aşa, şefule? (Devers zîmbi cu jumătate de gură şi-şi frămîntă nervos mîinile pe care le ţinea în buzunar.) Aliniază semnele astea şi le ştergem imediat, unul cîte unul.
― Bine. Te-ai dat de gol. Te-ai predat după prima lovitură, din cauza unui scut distrus. Eşti gata să-ţi trădezi lumea, şi asta pe gratis. Cam ciudat, nu crezi?
― Îmi place sa fac parte din tabăra cîştigătoare, şefule. Chiar tu ai spus că sînt un om de înţeles.
― De acord! zise Riose cu o voce răguşită. Totuşi, de atunci n-a mai fost prins nici un Neguţător. Navele Neguţătorilor dispun doar de iuţeala pe care-o pot folosi atunci cînd vor sa scape. Dacă aceste nave hotărăsc să lupte, au un scut care le permite o confruntare cu un crucişător uşor. Şi întotdeauna au luptat pînă la capăt cînd n-au avut încotro. Neguţătorii sînt consideraţi lideri şi instigatori ai luptelor de gherilă de pe planetele ocupate şi ai raidurilor în spaţiul ocupat. Iar tu vrei să fii singurul om de înţeles? Nici nu te baţi, nici nu încerci să scapi prin fugă, ci devii trădător fără să-ţi fi cerut cineva. Eşti unic, uimitor de singular ― şi de fapt suspect prin unicitatea ta.
Devers spuse calm:
― Înţeleg ce vrei, dar n-ai ce să-mi reproşezi. Sînt aici de şase luni şi am stat cît se poate de cuminte.
― Asta aşa e, dar ai beneficiat de un tratament confortabil. Nava ţi-a rămas neatinsă şi te-ai bucurat de toată consideraţia. Totuşi, nu te ridici la înălţimea aşteptărilor. De pildă, mi-ar fi fost utile informaţii din proprie iniţiativă privind mărfurile tale. Principiile atomice pe baza cărora sînt construite par să fi fost utilizate şi în construcţia armelor celor mai grozave ale Fundaţiei. Nu crezi?
― Sînt doar Neguţător, spuse Devers, şi nu specialist cu ifose. Eu vînd marfa, n-o produc.
― Ei, vom vedea asta curînd. De-aia am şi venit aici. De exemplu, nava ta va fi percheziţionată pentru a se găsi un scut de forţă personal, aşa cum poartă toţi soldaţii Fundaţiei. Faptul că există informaţii pe care nu vrei sa mi le dai va fi o dovadă semnificativă. Ce zici?
Devers nu-i răspunse, aşa că Riose continuă:
― Vom mai avea, de altfel, şi dovezi mai directe. Am adus Sonda Psihică. A dat greş o dată, dar contactul cu duşmanul m-a învăţat multe.
Vocea lui era uşor ameninţătoare şi Devers simţi brusc arma generalului împingîndu-l în coaste. Generalul spuse cu răceală:
― Scoate-ţi brăţara de la mînă şi orice alt ornament metalic pe care-l porţi şi dă-mi-le. Uşurel! Cîmpul atomic ar putea fi distorsionat şi Sonda Psihică ar cerceta atunci doar cîmpul parazitar. Aşa, dă-o încoace!
Becul receptorului de pe biroul generalului se aprinse şi o capsulă cu un mesaj ateriză cu un uşor zgomot metalic în fanta de lîngă Barr, care încă mai ţinea în mîini bustul tridimensional al Împăratului.
Riose trecu în spatele biroului cu dezintegratorul pregătit. I se adresă lui Barr:
― Patricianule, brăţara te condamnă şi pe tine. Mi-ai fost, totuşi, de ajutor la început, şi eu nu sînt răzbunător, dar voi aprecia soarta ostaticilor din familia ta după rezultatele pe care mi le va da Sonda Psihică.
Şi în timp ce Riose se aplecă să scoată capsula cu mesajul, Barr ridică braţul lui Cleon încastrat în cristal şi, cu calm şi precizie, îl pocni în cap pe general.
Totul se petrecu atît de iute încît Devers nici nu avu timp să schiţeze vreun gest. Era ca şi cum bătrînul fusese cuprins de un demon nestăpînit.
― Să plecăm! şuieră Barr printre dinţi. Repede! Ridică dezintegratorul lui Riose de pe podea şi-l băgă în sîn.
