Mubarrak deschise ochii şi ea putu citi în privirea lui infinita recunoştinţă a unei fiinţe pe care urma s-o scape de lungi ceasuri de suferinţe fără speranţă.
Gacel auzi împuşcătura în clipa când cămila sa îşi relua drumul, dar nu se întoarse. 30
Presimţi, mai mult decât văzu, în depărtare o turmă de antilope, şi asta îl făcu să-şi dea seama cât de foame îi era. în zilele anterioare mâncase doar câţiva pumni de făină de mei şi
curmale, îngrijorat de înfruntarea cu Mubarrak, dar acum, gândul la o bucată de carne prăjindu-se încet la un foc de cărbuni făcu să-i chiorăie maţele. Se apropie încetişor de marginea grarei1 ducându-şi cămila de frâu,
având grijă ca vântul să nu-i ducă mirosul până la animalele ce păşteau iarba
scurtă
şi rară
din depresiunea care, în vremuri foarte îndepărtate, fusese
pesemne o lagună
ori un ochi de apă
al vreunui râuşor, ce mai păstra încă în
măruntaiele sale resturi de umezeală. Sfioase tamarisce şi o jumătate de duzină de sălcii pitice se înălţau ici şi
colo, şi îşi dădu seama bucuros că instinctul lui de vânător îl ajutase încă o
dată, pentru că
în fund, mestecând iarbă
ori dormind sub soarele de după-
amiază, o familie de animale frumoase, cu coarne lungi şi piele roşcată, părea că îl invită să tragă.
1. Zănoagă unde se păstrează mai mult timp apa în urma ploilor, ceea ce face ca zona respectivă să fie mai fertilă decât restul deşertului.
Scoase puşca, încărcând-o cu un singur cartuş, căci în felul acesta evita tentaţia, dacă greşea primul foc, să încerce încă o dată, când agilele animale ar fi luat-o la fugă cu salturi mari. Gacel ştia din experienţă că cel de-al doilea foc,
aproape la întâmplare, nimerea rar ţinta şi însemna o risipă, când muniţiile în
deşert sunt la fel de rare şi necesare ca apa. Lăsă liber mehari-u\, care începu imediat să pască, nepăsându-i de nimic
altceva decât de hrana sa, mai proaspătă
şi mai gustoasă
acum datorită
ploii
căzute, şi înainta în tăcere, aproape târându-se, de la o stâncă la trunchiul
răsucit al unui arbust, de la o mică dună la un tufiş de scaieţi, până ajunse, în sfârşit, în locul perfect, o movilă de piatră de unde domina, la mai puţin de trei sute de metri, silueta zveltă a marelui mascul al turmei.
„Când omori un mascul, imediat vine altul mai tânăr să-i ocupe locul şi să apere femelele, îi spusese tatăl său. Când omori o femelă, îi omori şi puii, şi puii puilor lor, care i-ar hrăni pe fiii tăi şi pe fiii fiilor tăi." îşi pregăti puşca şi ochi cu grijă piciorul din faţă, în dreptul inimii. De la
distanţa aceea, un glonţ în cap ar fi fost, neîndoielnic, mai eficient, dar Gacel, ca orice bun musulman, nu putea mânca din carnea unui animal a cărui
beregată
nu a fost tăiată cu faţa spre Mecca, după rostirea rugăciunilor
poruncite de Profet. Dacă ar fi omorât antilopa pe loc, nu s-ar fi putut bucura
