ACEASTĂ ALEGERE IMI VA ADUCE MAI MULTĂ ENERGIE VITALĂ, SAU
ÎMI VA FURA ENERGIA?
Forţa vitală este cheia supravieţuirii noastre. Fără ea, încetăm să mai existăm. Forţa vitală, pe care chinezii o denumesc chi, japonezii ki şi Ayurveda prana, a fost descrisă ca fiind energia care aduce viaţă în corpurile noastre.
Forţa vitală este păzitorul minţilor, trupurilor şi sufletelor noastre. Punând
această întrebare Potrivită: „Această alegere îmi va aduce mai multă energie vitală, sau îmi va fura energia?", putem să evaluăm dacă alegerea pe care o vom face ne va întări forţa vieţii şi ne va ajuta să ne păstrăm intensitatea, puterea şi strălucirea focului interior, sau va fura din energia vitală pe care o avem. Fiecare dintre noi putem alege şi, cu fiecare acţiune, ori ne alimentăm, ori ne slăbim forţa vitală. Această întrebare ne amin- teste, imediat, de faptul că fiecare alegere, decizie şi acţiune are un impact asupra sinelui nostru profund şi asupra senza- ţiei noastre de bine.
Cei mai mulţi dintre noi consideră că forţa vitală este un drept ce li se cuvine de la sine. în mod inconştient trecem prin viaţă gândind că suntem nemuritori, considerând că sănătatea este ceva care ni se cuvine şi ignorând nevoile trupurilor noastre. însă în momentele de conştientizare nu putem decât să simţim şi să fim recunoscători pentru măreţul dar care ni s-a încredinţat - darul de a fi în viaţă. Dacă fiecare dintre noi şi-ar da seama cât de preţioasă este forţa noastră vitală, am avea grijă de ea, la fel cum am face cu un nou năs-cut. Am trăi respectând miracolul existenţei noastre. Atunci când ne dăm seama de cât de preţioasă este viaţa, trecem prin ea fiind conştienţi de faptul că forţa vitali trebuie alimentată şi hrănită. în mod automat ne întrebăm cum putem să avem grijă şi să protejăm această
energie minunată. în fiecare zi ne confruntăm cu o multitudine de alegeri.
Hotărâm ce vom mânca, cât ne vom odihni şi cât exerciţiu fizic vom face pentru corpul nostru şi în ce ritm vom trece prin activităţile cotidiene. Fiecare alegere pe care o facem ori ne sporeşte forţa vitală, ori ne diminuează
vitalitatea. Pe scurt, ne dezvoltăm sau murim, ne extindem sau ne contractăm. De fiecare dată când facem alegerea de a ne alimenta forţa vitală, alegem viaţa. De fiecare dată când acţiunile noastre ne fură energia, ne micşorăm focul interior.
E atât de uşor să uităm că trupurile noastre sunt un dar delicat o casă
temporară pentru sufletele noastre. De obicei, doar în momentele de mare suferinţă - cum ar fi moartea unei persoane iubite, sau o boală gravă -
devenim conştienţi de efemerul vieţii. în aceste momente când suntem faţă
în faţă cu propria noastră mortalitate sau a celor pe care-i iubim, devenim cu adevărat conştienţi de importanţa de a face alegeri care să ne întărească şi nu să ne micşoreze forţa vitală.
Atunci când forţa vitală ne este ameninţată, căutăm cu disperare să ne refacem vitalitatea în lumea exterioară. Anne constituie un exemplu grăitor.
Ea şi-a petrecut ultimii şaptesprezece ani umblând fără scop de colo colo, încercând să-şi organizeze viaţa. Marcată de un sentiment intens de singurătate, a trecut de la un soţ la altul şi de la un prieten la altul, ajungând
la cincizeci de ani fără un partener. Timp de mulţi ani a fumat de marijuana şi ţigări, în încercarea de a amorţi durerea emoţională, profundă. Pe parcursul anilor, de fiecare dată când mă întâlneam cu ea, îi simţeam durerea.
Anne nu numai că se dezamăgise pe sine, dar dădea şi un exemplu foarte prost pentru cei doi copii ai ei, mari acum, pe care-i iubea foarte mult.
Dorinţa cea mai profundă a Annei era să fie o mamă bună şi ca cei doi copii să o respecte. Dar eşuase în a-şi atinge scopul. Când durerea a devenit prea mare pentru a o mai putea suporta, Anne s-a hotărât să se privească pe ea însăşi cu alţi ochi. Ştia că nu putea să-şi influenţeze în bine copiii, dacă
continua să facă alegeri care îi diminuau vitalitatea. A făcut o listă cu toate comportamentele care îi furau forţa vitală. Lista ei arăta astfel:
-
Mă scol târziu dimineaţa.
-
Trec de la o slujbă la alta, niciodată de ceva în mod definitiv.
-
Fumez marijuana în mod regulat.
-
Fumez ţigări.
-
îmi ascund obiceiurile faţă de copil- Amân achitarea facturilor.
-
Nu sunt punctuală.
-
Nu mă ţin de angajamentele personale.
-
Spun că sunt stăpână pe situaţie când, de fapt, nu sunt.
-
Nu sunt alături de copiii mei.
-
Mă cert pe mine însămi, continuu, pentru toate obiceiurile proaste.
Citind lista, a fost uşor pentru Anne să vadă că-şi slăbea forţa vitală şi că o parte din ea murea în fiecare zi, deoarece alegea comportamente şi acţiuni care erau, de fapt, autodis-tructive. Ştia acest lucru de câtăva vreme, dar nu fusese capabilă să-şi modifice comportamentul. Când a privit obiceiurile din listă ca pe nişte lucruri care nu-i amplificau forţa vitală şi nu ca pe nişte dovezi ale lipsei ei de valoare, perspectiva a început să i se schimbe.
