— Trebuie să-i eliberezi. Nu-i lăsa pe mâna fanaticilor. Promit atât de mult. Trebuie să aibă stăpâni generoşi. Poate rasa Linten sau Synthian… dar noi nu suntem potriviţi pentru această sarcină… îi… i-am transforma în caricaturile noastre. I-am…
Geneticianul s-a prăbuşit. Toshio aştepta. Atât mai putea face pentru el.
Metz s-a trezit peste un minut. Şi-a ridicat ochii împăienjeniţi.
— Takkata-Jim… a gâfâit el. Nu m-aş fi gândit la asta înainte. E exact ce-am căutat! Nu mi-am dat niciodată seama de asta, dar nu e un delfin, ci un om… Cine s-ar fi gândit…
Începuse acum să horcăie. Şi-a dat ochii peste cap. Toshio nu-i mai găsea pulsul. A pus cadavrul jos şi s-a întors în pădure.
— Metz e mort, i-a spus lui Charles Dart.
Cimpanzeul a ieşit dintre arbuşti. Albul ochilor îi strălucea.
— Dddar… e…
— Crimă. Da, ştiu.
Toshio a încuviinţat din cap. Charles Dart pricepea de minune. Singura tehnică standard de perfecţionare pe care oamenii o preluaseră întocmai de la Galactici fără să modifice nimic era să le inspire clienţilor repulsie pentru uciderea stăpânilor lor. Puţini erau cei cărora li se părea o ipocrizie, date fiind antecedentele liberale ale omului în alte domenii. Şi totuşi…
— Atunci nu ss-e vor gândi de două ori înainte să ne împuşte pe amândoi!
Toshio a ridicat din umeri.
— Ce trebuia să facem?
Charlie renunţase la toate manierismele profesionale. Se uita la Toshio ca să-l îndrume.
El e adultul, iar eu copilul, s-a gândit Toshio cu amărăciune. Ar trebui să fie invers.
Nu, e absurd. Vârsta şi relaţia stăpân-client nu au nicio legătură. Sunt soldat. Treaba mea e să rămânem amândoi în viaţă.
A încercat să-şi ascundă nervozitatea.
— Ce am făcut şi până acum, doctore Dart. Îi vom ataca şi le vom împiedica plecarea cât putem de mult.
Dart a clipit de câteva ori în semn de protest.
— Păi, atunci nu o să putem pleca nici noi! Nu poţi să-l chemi pe Streaker să ne ia?
— Dacă se poate, sunt sigur că Gillian va încerca. Dar noi doi suntem carne de tun. Încearcă să înţelegi asta, doctore Dart. Suntem soldaţi. Se spune că ai o anumită satisfacţie dacă te sacrifici pentru alţii. Cred că aşa e, altfel n-ar exista legendele.
Deşi făcea eforturi să-l creadă, cimpanzeul gesticula agitat.
— Dacă se întorc pe Pământ, vor spune tuturor ce am făcut, nu?
Toshio a surâs.
— Poţi să pui pariu.
Charlie s-a uitat în pământ o clipă. În depărtare se auzeau finii Stenos care se mişcau cu zgomot prin pădure.
— Toshio, trebuie să ştii ceva.
— Ce anume, doctore Dart?
— Păi… mai ţii minte de ce voiam să mai aşteptăm câteva ore înainte să plecăm?
— Da, îmi amintesc experimentul tău.
— Instrumentele pe care le-am lăsat la bordul navei Streaker vor primi datele, aşa că informaţiile vor ajunge pe Pământ chiar şi fără mine.
— Splendid, doctore Dart. Mă bucur pentru tine.
Toshio îşi dădea seama ce însemna asta pentru cimpanzeu.
Charlie i-a zâmbit slab.
— Da, acum e prea târziu să mai faci ceva, aşa că trebuia să ştii totul ca să nu te ia prin surprindere.
Pe Toshio l-au neliniştit cuvintele lui Charlie.
— Să auzim, l-a îndemnat el.
Cimpanzeul s-a uitat la ceas.
— Robotul va ajunge unde vreau eu peste optzeci de minute. Şi-a îndreptat agitat privirea spre Toshio. Apoi va exploda bomba.
Băiatul s-a sprijinit de trunchiul unui copac.
