— Am văzut şi am auzit, nostromule. Şi, ca de obicei, am fost impresionat. Creideiki e un geniu. Asssta ai vrut să-mi ssspui?
K’tha-Jon a clămpănit din fălci, nu cel mai politicos gest pe care îl putea face în faţa unui ofiţer superior.
— Nu spune nimic despre Galactici! Nimic despre atac! Absolut nimic despre planurile lui de a ne scoate de aici! Sau de a lupta, eventual? Şi ignoră în acelaşi timp scindarea echipajului!
Takkata-Jim a expirat mai multe bule.
— Un conflict pe care te-ai străduit să-l amplifici, K’tha-jon. Nu, nu mai pretinde că nu este aşa. Ai fost abil, dar ştiu că ai făcut-o ca să-mi consolidezi puterea. Aşa că am închis ochii! Dar nu te amăgi că Creideiki va fi mereu atât de ocupat ca să nu observe. Şi când îşi va da seama, ai grijă de coada ta! Pentru că eu nu vreau să ştiu nimic de şmecheriile tale!
K’tha-jon a scos bule în tăcere, fără să-i dea un răspuns.
— Cât despre planurile lui Creideiki, vom vedea. Vom vedea dacă e dispus să asculte de doctorul Metz şi de mine sau dacă insistă cu visul lui de a-şi duce pe Pământ secretele, fără să le dezvăluie nimănui.
Takkata-Jim şi-a dat seama că uriaşul Stenos se pregătea să-l întrerupă.
— Da, ştiu că tu crezi c-ar trebui să luăm în consideraţie o a treia posibilitate, nu? Ţi-ar plăcea să-i înfruntăm singuri pe Galactici, nu-i aşa, K’tha-jon?
Nostromul nu i-a răspuns, dar l-a privit pe secund cu ochi scânteietori.
Eşti oare Boswell al meu, Seaton, Igor al meu sau Iago al meu? a gândit Takkata-Jim despre mutantul uriaş. Acum îmi eşti de folos; dar, pe termen lung, oare eu voi fi acela care te va folosi sau tu pe mine?
20
GALACTICI
Bătălia era în toi în jurul flotilei de mici nave de război ale rasei Xappish.
— Tocmai le-am pierdut pe X’ktau şi X’klennu! Asta înseamnă că o treime din puterea militară Xappish s-a dus!
Bătrânul locotenent Xappish a oftat.
— Şi ce? Tinere, spune-mi noutăţi, nu lucruri pe care le ştiu deja.
— Stăpânii noştri Xatinni îşi consumă clienţii ca pe gazul de reacţie şi îşi folosesc prea puţin propriile forţe. Vezi cum rămân în spate, gata să fugă dacă lupta devine prea crâncenă! Dar pe noi ne trimit să înfruntăm toate primejdiile!
— Aşa au făcut întotdeauna!
— Dar, dacă flota Xappish va fi distrusă în lupta asta inutilă, cine va apăra cele trei mici lumi ale noastre, cine ne va respecta drepturile?
— Nu pentru asta avem stăpâni?
Bătrânul locotenent ştia că fusese ironic. A reglat ecranele să reziste unui eventual atac psionic, fără să-şi schimbe tonul vocii.
Subordonatul său n-a catadicsit să-i comenteze răspunsul. A mormăit în schimb:
— Ce ne-au făcut vreodată pământenii ăştia? În ce fel îi ameninţă pe stăpânii noştri?
O rachetă în flăcări, lansată de un crucişător Tandu, a ratat de puţin aripa stângă a unei nave de recunoaştere Xappish. Tânărul sublocotenent s-a lansat cu nava sa într-o manevră nebunească de evitare. Bătrânul locotenent a răspuns la întrebare de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.
— Înţeleg că nu crezi povestea cu întoarcerea Strămoşilor.
Celălalt doar a pufăit în timp ce regla torpila.
— Cât se poate de adevărat. Şi eu cred că e doar o parte dintr-un program menit să-i distrugă pe pământeni. Străvechile rase protectoare îi văd ca pe un pericol. Sunt pui de lup, aşadar primejdioşi. Propovăduiesc tehnici revoluţionare de elevaţie… şi mai periculoase. Sunt aliaţi cu tymbrimienii, iar asta e o insultă inadmisibilă. Şi fac prozeliţi… un delict de neiertat.
Nava de recunoaştere s-a zgâlţâit când a fost lansată torpila spre distrugătorul Tandu. Micuţa navă a accelerat la maximum să se îndepărteze.
— Păi, eu cred că ar trebui să ascultăm de pământeni! a strigat tânărul sublocotenent. Dacă toate rasele cliente s-ar răscula în acelaşi timp…
— Asta s-a întâmplat deja, l-a întrerupt bătrânul locotenent. Studiază documentaţia de la Biblioteci De şase ori în istoria galactică. Şi de două ori tentativele au reuşit.
— Nu! Şi ce s-a întâmplat?
— Ce crezi că s-a întâmplat? Clienţii au ajuns stăpânii unor noi specii şi le-au tratat la fel!
— Nu cred! Nu pot să cred!
Locotenentul cel bătrân a oftat.
— Verificăşi tu.
— O s-o fac!
Dar nu a mai apucat s-o facă. O mină cu improbabilitate nedetectată era în drumul lor. Micuţa navă de cercetare a părăsit galaxia într-un mod pitoresc, deşi aducător de moarte.
21
DENNIE ŞI TOSHIO
