Doi neo-delfini puteau vorbi anglica pentru a se concentra mai bine, dar nu le păsa dacă sunetele semănau sau nu cu cuvintele englezeşti. Foloseau frecvenţe inaudibile pentru oameni, iar consoanele practic dispăreau. Keneenk permitea asta. Doar semantica era importantă. Dacă gramatica, logica pe două paliere, orientarea în timp erau anglice, tot ce conta erau rezultatele pragmatice.
***
Când a primit raportul lui Hikahi, Creideiki a vorbit intenţionat o formă foarte relaxată de fino-anglică. De exemplu, lăsa să se înţeleagă că tot ce se petrecea acolo era o treabă personală.
A ascultat-o pe femelă în timp ce se dezmorţea, cufundându-se şi înotând repede înainte şi înapoi în bazinul pentru gimnastică. Hikahi i-a dat raportul despre reuniunea planetologică, bucurându-se de mirosul dulce al aerului adevărat care îi intra în plămâni. Din când în când se oprea şi înota lângă Creideiki să se mai relaxeze înainte să continue.
Cuvintele ei nu semănau cu vorbirea umană, dar un foarte bun voicewriter le-ar fi putut transcrie.
— … Ţine mult la asta, căpitane. De fapt, Charlie ar vrea să lăsăm acolo un mic grup de studiu cu o şalupă, chiar dacă Streaker încearcă să fugă. Şi pe Brookida îl atrage ideea. Asta m-a surprins într-o oarecare măsură.
Creideiki i-a luat-o înainte, întrebând-o repede:
— Şi ce ar face ei dacă i-am lăsa în urma noastră şi am fi prinşi?
S-a băgat din nou sub apă şi a înotat în grabă spre peretele opus.
— Charlie se gândeşte că el şi echipa lui ar putea fi declaraţi non-combatanţi; atât ei, cât şi grupul Sudman-Sah’ot de pe insulă. Spune că există precedente. În acest fel, fie că reuşim să fugim, fie că nu, o parte din misiune va fi în siguranţă.
Sala de gimnastică era în cercul centrifugal al navei Streaker, la zece grade înălţime pe latura roţii. Pereţii erau înclinaţi, iar Creideiki trebuia să fie atent la zonele de mică adâncime de la babordul bazinului. La tribord pluteau tot felul de mingi, cercuri şi alte jucării mai complicate.
Creideiki se simţea mult mai bine. Frustrarea acumulată când ascultase mesajul lui Tom Orley se mai risipise. Putea să alunge pentru un timp deprimarea care îl cuprinsese când aprobase planul omului. Tot ce-i rămânea de făcut era să obţină acordul formal al consiliului navei. S-a rugat ca membrii acestuia să vină cu o idee mai bună, deşi se îndoia că o vor face.
Creideiki a înotat repede sub o grămadă de mingi şi a ieşit din apă. S-a răsucit în aer şi a căzut din nou pe spate, împroşcând un jet puternic. A făcut un salt în apă, apoi s-a ridicat la suprafaţă, agitându-şi coada. A respirat din greu şi s-a uitat la Hikahi cu un ochi.
— Am luat deja în consideraţie ideea asta, a spus. Îl putem lăsa aici şi pe Metz, cu toată documentaţia lui. Să scăpăm de el ar echivala cu treizeci de heringi într-un deşert de anşoa.
Apoi a intrat iar în apă.
— Păcat că e o soluţie imorală şi nu tocmai practică.
Hikahi îl privea uimită, străduindu-se să priceapă.
— Gândeşte-te, i-a cerut el locotenentului său. Să se declare non-combatanţi poate să ţină dacă suntem omorâţi sau luaţi prizonieri; dar dacă reuşim să fugim şi prietenii noştri extratereştri se iau după noi?
Hikahi a rămas cu gura căscată – un tic preluat de la oameni.
— Normal. Înţeleg. Kthsemenee e atât de izolată. Sunt puţine rute care duc acolo sau pleacă. Şalupa n-ar reuşi să se întoarcă singură la civilizaţie.
— Ceea ce ar însemna…
— Că vor deveni naufragiaţi pe o planetă letală, cu dotări medicale minime. Iartă-mă că nu m-am gândit la asta.
Hikahi s-a întors încet, arătându-şi înotătoarea ventrală stângă. Era o versiune civilizată a unui străvechi gest de supunere, ca acela făcut de un student care îşi înclină sfios capul în faţa profesorului său.
Cu un pic de noroc, Hikahi va comanda într-o zi nave mult mai mari decât Streaker. Căpitanul şi profesorul din el erau mulţumiţi de combinaţia ei de modestie şi inteligenţă.
— Bine, vom lua în consideraţie şi ideea lor. În caz că trebuie să adoptăm repede planul, ai grijă să aprovizionezi şalupa cea mare. Şi pune şi pe cineva s-o păzească.
Ştiau amândoi că era semn rău când trebuiau luate măsuri de securitate şi în interior, nu numai în exterior.
Un inel de cauciuc cu dungi colorate a trecut plutind pe lângă ei. Creideiki a dat să se ia după el… căci voia s-o împingă pe Hikahi într-un colţ şi s-o împingă cu nasul, până când… S-a scuturat.
— Cât despre cercetări tectonice ulterioare, nici nu poate fi vorba, a zis el. Gillian Baskin a plecat spre insula ta. S-a dus să-i ducă materiale lui Thomas Orley şi s-o ajute pe Dennie Sudman să-i studieze pe aborigeni. Când se va întoarce, poate o să aducă mostre de roci pentru Charlie. Iar el va trebui să se mulţumească doar cu asta. Noi, restul, vom avea treabă aici imediat ce Suessi va ajunge cu piesele de rezervă.
— Suessi e sigur că a găsit ce avem nevoie pe epavă?
— Aproape sigur.
— Conform noului plan, va trebui să mutăm Streaker-ul. Pornind motoarele, o să ne facem simţită prezenţa. Dar cred că nu avem de ales. Pregătesc un plan de mutare a navei.
Creideiki şi-a dat seama că aşa nu ajungea unde voia. Mai erau cel mult câteva ore până sosea Suessi, iar el discuta cu Hikahi în anglică… obligând-o să gândească practic şi prudent! Nu era de mirare că nu îi făcea nicio aluzie, nu-i dădea niciun semn că avansurile lui ar fi bine primite sau respinse.
I-a răspuns în trinară.
*O s-o ducem –
Pe sub apă
*La epavă –
Goală, aşteptând
*Repede, cât timp luptele
– Încă sfâşie întunericul
*Umplând spaţiul –
