- Da.
Flagg întrerupse legătura.
- Păi, cam asta este, draga mea.
- Pot... să plec chiar acum?
- Da, doamnă. Plăcerea a fost de partea mea.
Îi arătă uşa cu mâna... de această dată cu palma în jos.
Se apropie de uşă. În clipa în care mâna ei atinsese butonul, el îi spuse:
- Mai este doar un lucru. Un... fleac, nimic mai mult.
Dayna se întoarse şi-l măsură cu privirea. Flagg rânjea spre ea prietenos, dar pentru o fracţiune de secundă îi aduse aminte de un buldog mare şi negru, cu limba atârnând peste colţii albi şi ascuţiţi, în stare să-ţi sfâşie braţul ca pe o cârpă de bucătărie.
- Ce anume?
- Încă unul dintre oamenii voştri se află aici. Zâmbetul lui Flagg se lăţi. Cine este el?
- De unde să ştiu eu? exclamă Dayna, dar în mintea ei se aprinse o lumină: Tom Cullen... Oare chiar el era?
- Vai, draga mea, credeam că ne-am lămurit.
- Serios, insistă ea. Încearcă să judeci drept şi ai să-ţi dai seama că spun adevărul adevărat. Comitetul m-a trimis pe mine... şi pe Jude... şi cine mai ştie pe câţi alţii... şi au fost cât se poate de grijulii. Tocmai ca să nu putem ciripi dacă se întâmpla... Înţelegi, ceva.
- Dacă ne hotăram să smulgem nişte unghii?
- Okay, da. Pe mine m-a abordat Sue Stern. Presupun că Larry Underwood... şi el face parte din comitet...
- Ştiu cine este domnul Underwood.
- Ei, bine, cred că el i-a făcut Judelui propunerea. Cât despre ceilalţi... Clătină din cap. Ar putea fi oricine. Şi oricât de mulţi. Nu este exclus ca fiecare dintre cei şapte membri ai comitetului să fie responsabil de recrutarea unui spion.
- Da, s-ar fi putut să fie aşa, dar nu este. Aici se mai află doar unul, şi tu ştii cine este el.
Rânjetul i se lăţi pe toată faţa, înspăimântând-o. Flagg arăta nefiresc, obrajii lui amintindu-i de un peşte mort, de ape poluate, de suprafaţa lunii văzută prin telescop. Îşi simţi deodată vezica plină de lichid fierbinte, pe care-i venea greu să şi-l reţină.
- Tu ştii, repetă Flagg.
- Nu, eu...
Flagg se aplecă iarăşi peste interfon.
- Lloyd a plecat?
- Nu, sunt aici.
Intercom scump, recepţie perfectă.
- Mai aşteaptă puţin cu motocicleta Daynei. Avem încă ceva de pus la punct, spuse, privind-o pe Dayna, cu o sclipire vicleană în ochi.
- Okay.
Interfonul se închise cu un păcănit. Flagg o măsură din priviri, zâmbind, cu braţele încrucişate. Rămase aşa multă vreme.
Dayna începu să transpire. Ochii lui păreau să crească şi să se întunece. Privind în ei, avea sentimentul că se uită în nişte fântâni foarte vechi şi adânci. De această dată, oricât se strădui, nu mai reuşi să se desprindă de ei.
- Spune-mi, i se adresă el blând. Să nu trecem la lucruri neplăcute, draga mea.
Dayna îşi auzi propria voce ca de la mari depărtări:
- Tot ceea ce s-a întâmplat mai devreme a fost un scenariu, nu-i aşa? O mică piesă de teatru într-un act.
- Nu înţeleg ce vrei să spui, draga mea.
- Ba da. Greşeala a fost că l-ai pus prea repede pe Lloyd să-ţi răspundă. E suficient să le spui o vorbă, că ei au şi sărit să-ţi împlinească voia. În mod normal, ar fi trebuit să fie pe jumătate gata cu pregătirea motocicletei. Numai că tu i-ai prevenit să nu mişte, pentru că nu aveai câtuşi de puţin intenţia să-mi dai drumul.
- Draga mea, eşti bolnavă, asta-i paranoia curată. Presupun că din cauza ororilor prin care ai trecut cu oamenii aceia. Cei cu grădina zoologică ambulantă. Trebuie să fi fost o experienţă teribilă. Şi acum s-ar putea să se petreacă lucruri urâte, dar noi nu vrem asta, nu-i aşa?
Puterile ei se topeau cu repeziciune; avea sentimentul că i se scurg prin picioare, de-a lungul unor linii de forţă absolut drepte. Cu o ultimă urmă de voinţă, izbuti să-şi strângă pumnul mâinii drepte amorţite şi să se lovească deasupra sprâncenei drepte. Simţi o durere violentă în ţeastă şi privirile i se tulburară. Capul i se lăsă brusc pe spate şi izbi uşa cu un sunet sec. Ochii i se desprinseră de ai lui şi simţi cum îi revine voinţa. La fel şi puterea de a-l înfrunta.
- Vai, cât de bun eşti, i se adresă ea, cu apăsată ironie.
- Ştii cine e acela, insistă Flagg. Se ridică de la birou şi se apropie agale de ea. Ştii, şi o să-mi spui. Pumnii în cap nu te vor scăpa, draga mea.
- Cum se face că tu nu ştii? ţipă ea. Doar ai ştiut şi de Jude şi de mine! Cum se face că nu ştii de...
