Am simţit că sângele mi se scurge din vene. Era una dintre cele mai severe pedepse de care auzisem, în special din partea unchiului. I-am aruncat o privire verişoarei mele, dar fata părea mai mult uşurată decât tulburată. Din câte se părea, predica nu se terminase. Apoi unchiul mi s-a adresat mie:
— Vei fi direct responsabilă de orice se întâmplă, a zis el, uitându-se în ochii mei, deşi îmi venea să mă fac una cu podeaua. Vă sugerez să dispăreţi din ochii mei înainte să mă răzgândesc.
Am prins-o pe Liza de mână şi am respectat imediat dorinţa unchiului. De îndată ce am ieşit pe punte, Liza mi-a cuprins cealaltă mână şi m-a rotit pe loc.
— A fost genial! Nu-mi vine să cred că te-a ascultat. Trebuie să-ţi învăţ secretele! Eram aproape sigură că o să ne încuie pe amândouă imediat.
Mi-am retras uşor mâinile din mâinile Lizei şi mi-am îndreptat privirea spre ocean. Era prima dimineaţă însorită de când plecaserăm, iar lumina era aproape orbitoare când se reflecta în valuri.
— Liza…
Mi-am trecut o mână înmănuşată peste faţă.
— Poate ar trebui să renunţi. Unchiul e dur, dar are dreptate. Două fete au fost ucise. Şi, ei bine, ca să fiu sinceră, mi-e teamă că cineva din trupa de circ este responsabil. Cine altcineva ar mai săvârşi o crimă care să semene cu o carte de tarot?
Liza mi-a cercetat chipul un moment, apoi s-a întins spre mine şi m-a tras într-o îmbrăţişare.
— Îţi faci prea multe griji, verişoară dragă. Şi cred… ei bine, ştiu că, dacă i-ai întâlni pe ceilalţi artişti, nu i-ai mai suspecta deloc. Sunt foarte drăguţi.
Fata a făcut un pas înapoi, ţinându-mă încă de după umeri. Faţa ei s-a luminat ca şi cum ar fi fost atinsă de razele soarelui.
— Am soluţia perfectă! Trebuie să-i întâlneşti! Vino! O să-i salutăm şi atunci o să vezi singură. Sunt inofensivi.
— Nu cred…
M-am uitat la chipul plin de speranţă al verişoarei mele şi am cedat.
— Prea bine! Fă-mi cunoştinţă cu noii tăi prieteni!
Cercetam cu atenţie încăperea stăpânită de haos. Căpitanul dăduse trupei de circ o sală goală pentru mărfuri, iar oamenii valorificaseră fiecare centimetru. Nişte femei făceau echilibristică pe sârme, clovnii exersau sărind peste butoaie şi peste tobe, o fată apropiată de vârsta noastră avea trupul acoperit de tatuaje ce înfăţişau diferite animale, în special leii şi tigrii pe care îi îndemna să săra prin cercuri, iar o femeie a luat o minge de foc şi a înghiţit-o de parcă ar fi fost un rulou. Am rămas uimită.
— Ce mama naibii…
— Anishaa, Asul de Bate. Numărul fiecărui artist este bazat pe cartea de tarot pe care o reprezintă.
Liza a privit-o pe fată înghiţind alt băţ aprins.
— Fata de la trapez este Cassiopeia. Noi o numim Împărăteasa. Este preferata lui Mefistofel şi este destul de îngâmfată din cauza asta.
Auzindu-i numele, l-am căutat din priviri, curioasă să văd în ce consta antrenamentul lui. Îmi imaginam că se plimba mult şi îşi umfla pieptul.
— El nu este aici, a adăugat Liza, ridicând sprâncenele. Îşi petrece timpul închis într-o cabină, lucrând la invenţiile lui mecanice.
— Oh!
M-am uitat iar la Cassiopeia. Femeia sălta de pe un trapez pe altul, rostogolindu-se graţios prin aer de parcă ar fi fost o cometă. Părul îi cădea în valuri lungi, arămii, făcând-o să pară de pe altă lume. Era uimitoare! I-am privit pe acrobaţi coborând pe frânghii, apoi urcând la loc. Păreau să stăpânească gravitaţia la fel de mult pe cât îmi stăpâneau gândurile în acel moment.
— Cum controlează sforile şi mătăsurile?
— Cu greutatea corpului şi cu mult exerciţiu. Nu te lăsa păcălită de statura lor mică, a adăugat Liza. Sunt mai puternici decât majoritatea bărbaţilor.
Un bărbat într-un costum mulat, în dungi albe şi negre, şi-a adus braţul în jurul capului, lipindu-l de umăr. Am rămas înmărmurită, iar inima îmi bătea cu putere pe când cercetam complexitatea mişcării.
— Şi-a dislocat umărul! i-am şoptit Lizei.
Contorsionistul a făcut aceeaşi mişcare şi în partea cealaltă, apoi s-a aplecat la pământ, transformându-se într-un covrig. Îmi era greaţă.
— Nu are cum să fie benefic pentru sănătatea lui. Stresul ligamentelor…
Mi-am aruncat privirea spre Liza, care mă privea uimită, clătinând din cap.
— El este Sebastián Cruz. Numerele lui sunt foarte populare.
Fata s-a aplecat mai aproape de mine.
— Am auzit că şi-a folosit talentul în mai multe ocazii, ascunzându-se prin cufere de soţii nebănuitori.
Am bătut uşor peste braţ.
— Este oribil!
— Oribil de scandalos!
Liza a zâmbit larg.
— Se zvoneşte că ar fi intrat în belele pe navă. De asta i se spune Marele Preot – probabil că este iubit de Dumnezeu din moment ce iese mereu basma curată din drăciile pe care le face.
