Am arătat că îngerii lui Dumnezeu sunt din punct de vedere ortodox în antagonie cu diavolii din iad. Am arătat că conform dogmei ortodoxe nu mai există cale de întoarcere a diavolilor la Dumnezeu şi că mai mult decât orice căderea lor de la Dumnezeu a fost liberă şi premeditată.198 Cartea de faţă se vrea mai mult decât orice o îngemănare a investigaţiei raţionale cu a celei ştiinţifice care este dincolo de orice ceea ce am putea denumii o cale de reconciliere a disputei dintre religie şi ştiinţă. Religia şi ştiinţa am putea spune nu sunt egale în demersul investigaţiei religioase a îngerilor lui Dumnezeu. Am arătat la fel de bine că cea mai bună investigaţie a îngerilor lui Dumnezeu este mai mult decât orice investigaţia mistică

şi cea pnevmatologică. Tot în această carte am dat mai bine de 50 de exemple despre modul în care îngerii s-au descoperit atât autorilor biblici cât şi sfinţilor părinţi. Am arătat că în mod predilect îngerii s-au arătat cel mai mult persoanelor sfinte şi ascetice. Îngerii am arătat au un mare rol în răsplătirea celor buni şi pedepsirea celor răi. La distrugerea oraşelor antice Sodoma şi Gomora au fost văzuţi îngeri care au pedepsit cu moartea locuitorii acelor oraşe pentru imoralitatea lor.

Am arătat că începând cu secolul al XX-lea interesul omului pentru îngerii lui Dumnezeu a scăzut şi el a devenit mai mult decât orice ceea ce am putea spune o simplă afirmaţie neştiinţifică nefondată cu dovezi empirice. La fel de bine în această carte am prezentat ca îngerii lui Dumnezeu au fost creaţi mai înainte de facerea universului, a lumii şi a omului. Prin urmare ei au fost creaţia mai înainte de apariţia noastră. Principalele autorităţi ale acestei cărţi au fost autorii biblici şi mai apoi am arătat toate afirmaţiile noastre fondate pe sfinţii părinţi. Sfinţii părinţi sunt mai mult decât orice persoane care au ajuns la un grad avansat de comuniune cu Dumnezeu. Comuniunea cu îngerii lui Dumnezeu după cum am afirmat este un deziderat a mai multor religii şi este ceea ce vrea să ne ofere religia mai mult decât orice.

Trebuie să ştim că Dumnezeu este mai mult decât orice creator al îngerilor şi al oamenilor.

Avem în comun cu îngerii acelaşi creator pe Dumnezeu Tatăl. La fel de bine am afirmat că

îngerii lui Dumnezeu s-au numit fii ai lui Dumnezeu mai înainte ca omul să ajungă în Domnul Iisus Hristos să fie Fiul lui Dumnezeu.199

198 Johann Evangelist Hafner: Angelologie, Schöningh, Paderborn etc. 2010. Michael N. Ebertz (Hg.): Engel unter uns. Soziologische und theologische Miniaturen. Würzburg 2008. A

ndrei Ple ș u

:Das Schweigen der Engel, Berlin University Press, Berlin, 2007. Johann Ev. Hafner: Warum im Himmel nicht nur Seelen sind. Die Funktion der Engel als Konkurrenzgruppe, in: Evangelische Theologie 65 (2005), S. 350 - 365. K. van der Toorn; B. Becking; Pieter W. van der Horst (Hg.): Dictionary of Deities and Demons in the Bible. Leiden, Boston, Köln, 21999. David Keck: Angels & angelology in the Middle Ages, New York [u.a.] : Oxford University Press, 1999. Fridolin Stier:

Gott und sein Engel im Alten Testament, 1934.

199 Heinrich Krauss: Kleines Lexikon der Engel: von Ariel bis Zebaoth, München 2001. Heinrich Krauss: Die Engel: Überlieferung, Gestalt, Deutung, 2000. Rosemary Guiley: Encyclopaedia of Angels. 1996. Gustav Davidson: A Dictionary of Angels: Including the Fallen Angels, Free Press 1994.

151

Tot în această carte am oferit mai multe referinţe bibliografice pe care cititorul interesat le poate consulta dacă doreşte să ajungă la o cunoaşterea mai detaliată sau mai în amănunt a problematicii angelologiei ortodoxe. Angelologia ortodoxă este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii un portal de deschidere în spre teologia ortodoxă.

Angelologia ortodoxă este parte a teologiei ortodoxe. Prin urmare, îngerii sunt prezenţi în mai multe religii şi acesta trebuie să fie începutul unui demers pozitiv în modalitatea în care îi abordăm şi ne raportăm la îngerii lui Dumnezeu. Existenţe transcendente şi nemuritoare îngerii nu sunt echivalentul extratereştrilor care populează după unele opinii universul larg.

Această carte se doreşte a fii o resursă utilă pentru preotul, teologul, episcopul sau monahul secolului al XXI-lea. Trăim zile vremuri în care opiniile sfinţilor tradiţionali în materie de angelologie sunt uitate şi ignorate. Secolul al XXI-lea se manifestă ca şi un secol al confuziei şi al abandonului pnevmatologic. Secolul al XXI-lea este secolul care pune înaintea demersului religios şi mistic al căutării şi al cunoaşterii lui Dumnezeu demersul ştiinţific sau cel tehnologic. Mai recent s-a vorbit şi de o tehnologie de a intra în contact şi legătură cu Dumnezeu. Mai mult decât atât secolul al XXI-lea a început să se înstrăineze de valorile tradiţionale ale angelologiei creştin ortodoxe: asceză, rugăciune, pelerinaje, contemplaţie, participarea la slujbe şi cele asemenea. Secolul al XXI-lea s-a îndreptat de mai multe ori în spre o viziune sincretică de tip new age sau a meditaţiei transcedentale care să înglobeze toate formele de spiritualitate şi religie. Timpurile care le trăim sunt confuze şi aceasta se datorează mai mult decât orice unei lipse de viziuni unitare. Foarte puţini sunt cei care se mai roagă lui Dumnezeu să ne ofere o perspectivă de ansamblu comună pentru viitor.

Omul secolului al XXI-lea este un om care este dornic de a intra în legătură cu îngerii lui Dumnezeu dar este descurajat de lunga istorie a acestor întâlniri care îl situiază într-o postură de inferioritate. Aceasta fiindcă mai mult decât orice omul secolului al XXI-lea se doreşte pe sine mai mult decât orice punctul suprem al istoriei umane. Aspiraţiile secolului al XXI-lea sunt mari dar ele sunt confuze. Acestui secol s-a mai spus de mai mulţi că îi lipseşte sobrietatea şi seriozitatea. Secolul al XXI-lea doreşte şi aspiră la multe lucruri şi acest lucru este bun dar se poate simţii o frângere sau o rupere lăuntrică în mentalitatea religioasă a secolului al XXI-lea. Secolul al XXI-lea este un secol care încă mai are în orientul mijlociu militanţi fundamentalişti religioşi islamici dispuşi să terorizeze sau să creeze război în numele lui Dumnezeu.

Raportarea secolului al XXI-lea la îngerii lui Dumnezeu este confuză şi de mai multe ori nefondată în plan religios sau spiritual. Îngerii lui Dumnezeu sunt asimilaţi în acest secol cu existenţe din alte dimensiuni sau din alte galaxii. De mai multe ori ei sunt simple existenţe mitologice care de fapt nu au nici un fel de realitate. După cum am arătat şi am prezentat în acest volum îngerii lui Dumnezeu sunt mai mult decât orice subiect al unor imaginaţii sociale şi politice care nu au prea multe de a face cu duhul sfinţilor părinţi şi nici cu al monahismului.

Rolul monahului sau al călugărului ortodox este un rol periferic sau marginal în schema generică a valorilor sau a axiologiei a secolului al XXI-lea. Dincolo de toate acestea îngerii sunt pentru mai mulţi existenţe fictive ale oamenilor religiei care probabil au fost iluzionaţi de prea multe idealuri.

Religia a fost dincolo de orice ceea ce am putea denumii pentru secolul al XX-lea opium pentru popor. În secolul al XXI-lea religia este mai mult decât orice o problemă confuză şi incertă. Mare parte a incertitudinilor omului secolului al XXI-lea provin din religie. Omul secolului al XXI-lea nu este sigur dacă cu adevărat există îngeri, Dumnezeu şi sfinţi. Aceştia sunt vectori străini de crezurile şi idealurile lui materialiste şi tehnocratice. Lumea de zii nu 152

vrea să fie atât de mult o lume angelologică sau mai bine spus orientată angelologic când ea se vrea mai mult decât orice o lume a tehnocraţiei. La fel lumea secolului al XXI-lea a îndumnezeit economia şi tot ceea ce ţine de sfera economică a vieţii omului. Lumea secolului al XXI-lea are mai mult sentimentul fericiri şi al siguranţei atunci când o economie este prosperă mai mult decât atunci când este în legătură şi comuniune cu Dumnezeu.

Dumnezeu este dincolo de ori o noţiune greu de definit pentru omul secolului al XXI-lea care este atât de mult prins în contorsionarea grijii de mâine şi a problemelor economice cu care se confruntă umanitatea.

În această carte am arătat că de mai multe ori crezul în îngeri a fost formulat în diferite doctrine şi sisteme mistice şi mitologice. Mitologia s-a intersectat de mai multe ori cu angelologia ortodoxă. Dincolo de orice cartea noastră nu este o lucrare sintetică care să facă

un amalgam din marile religii ale lumii. În prezent sunt în mare în lume religiile pe care le-am menţionat în această carte. Îngerii sunt o temă de inspiraţie la mai multe religii. Am arătat astfel că în cazul taoismului chinez îngerii sunt asimilaţi cu mitologia celor zece nemuritori.

Îngerii sunt o temă care l-a fascinat pe om. Ei sunt fiinţe inteligente dar nu sunt omnisciente ca şi Dumnezeu. Sunt fiinţe care se deplasează cu o vizeze extrem de mare între cer şi pământ dar nu sunt omniprezenţi ca şi Dumnezeu. Îngerii nu sunt fiinţe mitologice ci sunt mai mult decât orice fiinţe reale care au fost puse de Dumnezeu să păzească şi să aibă de grijă de cei care se află în căutarea lui Dumnezeu şi pe drumul mântuirii.200

Dumnezeu este mai mult decât orice centru atât al îngerilor şi atât al oamenilor. Am arătat că din punct de vedere ierarhic îngerii sunt superiori omului fiind fiinţe suparanturale.

Cartea de faţă este scrisă pe fondul marilor nevoii ale secolului al XXI-lea a unei viziuni a toleranţei şi a înţelegerii religioase. În acest secol avem nevoie mai mult decât orice de cărţi de acest fel care să găsească puncte comune în marile tematici care îl frământă pe om din punct de vedere religios. Am voit să prezentăm mai mult decât orice o imagine pozitivă

asupra complexului religios al angelologiei. Marii sfinţi ai creştinismului ortodox de mai multe ori au fost vizitaţi sau s-au învrednicit să vadă îngeri. Mai multe dintre aceste vizite le-am expus aici nu numai pentru a face un istoric al lor ci mai mult decât orice pentru a arăta şi a ne argumenta crezul şi poziţia în îngeri. Îngerii sunt fiinţe de lumină care trăiesc dincolo de univers, de galaxii şi de planete cu Dumnezeu în ceruri. De acolo din ceruri ei supraveghează

lumea şi pe om intervenind fie văzut sau nevăzut în diferitele momente ale istoriei umanităţii şi a fiecărui individ în parte. Îngerii sunt asistenţii lui Dumnezeu cu care Dumnezeu a stat de faţă atunci când a creat universul şi pe om. Această carte a fost scrisă din dorinţa de a arăta nevoia de dialog religios în plan angelologic în secolul al XXI-lea. Am arătat că religiile adevărate nu îşi impun punctele de vedere sau crezurile prin metode violente sau prin război.

Metodele de impunere a crezurilor religiose sunt mai mult decât orice toleranţa şi rugăciunea. Pentru secolul al XXI-lea este bine să avem cât mai multe încercări de acest fel care să pună la dialog marile crezuri şi doctrine religioase. Lipsa de dialog în plan religios nu este bună şi de cele mai multe ori sfârşeşte în fundamentalism şi extremism fanatic.

În secolul al XXI-lea există noi posibilităţi de a explora şi mai mult în marile adevăruri ale angelologiei. Aceste posibilităţi trebuie să le folosim pentru a nu ajunge din nou ca şi în 200 Otto Everling, Die Paulinische Angelologie und Dämonologie: Ein Biblischtheologischer

Versuch, (BiblioBazaar, 2010).

153

perioada medievală la războaie motivate religios cum au fost cruciadele sau inchiziţia, una dintre cele mai temute instituţii religioase medievale. Am voit să mai prezentăm faptul că

pentru secolul al XXI-lea tematica îngerilor este actuală. Acest secol poate să fie un nou drum în investigaţia religioasă şi cea angelologică. Mai multe persoane sfinte din istoria Bisericii şi a creştinismului au susţinut prezenţa şi existenţa îngerilor. Modul în care ne raportăm la acest fapt este încă un mod deschis analizei şi studiilor şi în planul religiei comparate sau a istoriei religiilor. Începând de la existenţa sa, umanitatea s-a simţit atrasă şi fascinată de aceste fiinţe invizibile care populează raiul şi care discret şi-au făcut apariţia în momentele cheie ale istoriei mântuirii. Pentru secolul al XXI-lea este bine să ştim că vechea antagonie dintre îngeri şi diavoli încă a rămas activă şi că lumea noastră este de mai multe ori doar un teren de exprimare a acestei antagonii. În timp ce îngerii sunt grupaţi şi aderenţei ai noţiunii de bine, diavolii sunt aderenţi ai noţiunii de răul. Angelologia creştin ortodoxă intră în secolul al XXI-lea cu foarte multă istorie medievală. Toma Aquino, Boneventura, Eurigena, Aviancena sau Mesiter Eckardt au fost cu toţii autori şi mistici medievali care au fost interesaţi şi care ne-au lăsat scrieri sau referinţe despre îngeri. Îngerii au fost o parte mare a gândirii şi a aspiraţiilor lumii medievale. Ei pot fii şi în continuare preocupare şi pentru teologii ortodocşi ai secolului al XXI-lea. Dincolo de orice literatura angelologică trebuie să fie cât se poate de bine documentată şi să nu facem afirmaţii gratuite despre îngerii lui Dumnezeu sau afirmaţii pe care nu le putem verifica.201

Secolul al XXI-lea este un secol care trebuie să aducă cu sine noi perspective şi noi portaluri de deschidere în planul studiilor şi a experienţelor angelologice. În acest sens, acest secol este un secol al marilor speranţe şi trebuie să ştim bine acest lucru. Avem nevoie de oameni care să scrie şi care să formuleze crezul în îngeri lui Dumnezeu pentru omul secolului al XXI-lea şi pentru mentalitatea sa. Acest om se pretinde şi se vrea un om superior care este dincolo de etapele istorice ale trecutului. El este un om însă nesigur de ceea ce îi rezervă

viitorul. Zilele noastre sunt zile în care noi şi noi apariţii editoriale ne fac familiari cu lumea îngerilor. Ortodoxia a avut din cele mai vechi timpuri o angelologie care a fost elaborată de sfinţii părinţi. Această angelologie creştin ortodoxă am voit şi am încercat să o punem în dialog cu restul angelologiilor şi a credinţelor din principalele religii ale lumii.

201 Minuni ale sfinţilor îngeri, traducere din limba greacă de. Ion Andrei Ţârlescu. (Ed. Bunavestire, Bacău, 2002).

154

155

156

Document Outline

Stephen Mitchell, Peter Van Nuffelen, One God: Pagan Monotheism in the Roman Empire, (Cambridge University Press, 2010).

Loren T. Stuckenbruck,Wendy Elizabeth Sproston North, Early Christian and Jewish Monotheism (Londra 2004).

Polymnia Athanassiadi, Michael Frede, Pagan Monotheism in Late Antiquity (Oxford, 1999).

Matthias Reinhard Hoffmann, Destroyer & the Lamb: The Relationship Between Angelomorphic & Lamb Christology in the Book of Relevation (CBS Mohr, 2005).

Charlotte Montague, Angels: The Mythology of Angels and Their Everyday Presence Among Us, (BOOKSALES Incorporated REMAINDERS, 2011).

Latura mistică sau contemplativă a islamului este sufismul. În islam cele mai multe menţionări despre îngeri la găsim în sufism. A se vedea în acest sens Shaykh Muhammad Hisham Kabbani, Îngerii descoperiţi: o perspectivă sufisată (Consiliul supreme Islamic al Americii, 2009).

Momentan Mecca este centrul cel mai important al musulmanilor. Aici se fac pelerinaje anuale pentru a îl sărbătorii pe Mohamed. Ceea ce este amuzant referitor la musulmani este că la Mecca a căzut un meteorit şi musulmanii îl consideră mai mult decât orice un obiect sfânt venit de la Dumnezeu. Acest meteorit este ţinut ca şi într-un fel de clădire pe care musulmanii o numesc Kaaba.

Otto Everling, Die Paulinische Angelologie und Dämonologie: Ein Biblischtheologischer Versuch, (BiblioBazaar, 2010).