care a fost fondată mai mult decât orice pe simţul dispreţului şi a rasismului religios.
Am arătat că mai multe religii necreştine au crezul în îngeri. Aceste crezuri sunt desfigurate dar ele există şi trebuie prin urmare să le luăm în calcul. În demersul căutării de unitate trebuie mai mult decât orice să avem o abordare pozitivă a căutării punctelor şi a înţelegerii între semeni. Această carte se doreşte mai mult decât orice un manifest pentru toleranţă şi pentru înţelegerea dintre oameni care nu au aceleaşi convingeri religioase ca şi noi. Au fost mult prea dureroase conflictele şi războaiele religioase ale trecutului pentru a nu face tot ceea ce ne stă în putere să găsim modalităţi de a restaura pacea şi înţelegerea în 196 http://www.parinteleilarionargatu.ro/subpagini/40/Pentru-cei-ce-plng-pe-mori.
197 Peter Marshall, Alexandra Walsham, Angel in early modern world (Universitatea Cambridge, 2006).
149
plan religios. Înţelegerea dintre neamuri şi popoare este mai mult decât orice fondată şi pe crezuri religioase comune. Separatismul religios de natură confesională sau sectară este o trăsătură a secolului al XXI-lea. Timpul este să învăţăm şi să cultivăm toleranţa religioasă.
Această toleranţă este dincolo de orice ceea ce am putea denumii spiritul de înţelegere şi de cooperare. Mai mulţi aderenţi ai diferitelor curente religioase ajung să se urască unii pe alţii fără nici măcar să se cunoască personal.
Din punct de vedere religios este bine să cultivăm mai mult decât orice dialogul.
Trebuie să creăm în secolul al XXI-lea posibilitatea de dialog religios. Acest lucru datorită
faptului că foarte multe religii de pe glob sunt separate una faţă de alta. Dacă vom reuşii să
facem din secolul al XXI-lea un secol al dialogului religios am reuşit să ne facem misiunea sau chemarea pentru acest secol. Cartea de faţă pune în faţa cititorului o modalitate a dialogului interreligios. O mare greşeală care se face la ora actuală în plan religios este absolutizarea opiniilor proprii mai mult decât orice. Aderenţii religiilor nu fac decât să îşi absolutizeze opiniile proprii din diferitele religii din care fac parte. Religiile sunt mai mult decât orice ceea ce am putea denumii porţi de dialog pentru o lume mai compactă şi mai dispusă la toleranţă.
Îngerii ne pot fii în acest sens un model. Comuniunea cu îngerii lui Dumnezeu nu poate reflecta în plan social dezbinarea şi ura religioasă. Cei care susţin că sunt în comuniune cu îngeri lui Dumnezeu dar ajung să se dispreţuiască unii pe alţii sunt mai mult decât orice departe de Dumnezeu şi sunt departe de a fii aproape de Dumnezeu şi îngerii Săi. Calea urii şi a dezbinării este mai mult decât orice o cale care nu are de a face nimic cu Dumnezeu şi existenţa Sa.
Crezul în îngeri trebuie să ne facă să medităm mai mult la lumea în care trăim. Sunt îngerii lui Dumnezeu din ceruri mulţumiţi cu ceea ce trăim şi cu cea ce experimentăm la ora actuală? În faţa lui Dumnezeu suntem responsabili de lumea în care trăim. Foarte mulţi dintre semenii noştrii îşi justifică ura religioasă şi cea rasială pe motivaţii false din punct de vedere religios şi angelologic. Nu credem că îngerii lui Dumnezeu se bucură de ceea ce am făcut cu lumea noastră din punct de vedere religios. Hinduşi, musulmani, buddhişti sau iudaici cu toţii pretind că Îl slujesc pe Dumnezeu. Să fie mai mulţi dumnezei câte religii sunt pe pământ?
Credem că nu. Devine foarte evident că sunt mai mulţi extremişti religioşi în sânul diferitelor religii care urmează un program sistematic de dezbinare şi de distrugere a unităţii de credinţă din punct de vedere religios de pe planetă.
Planeta pământ este a treia ca şi mărime din sistemul solar pornind de la soare. Ea este o planetă destul de mare şi putem vedea o diversitate extrem de mare de concepţii şi crezuri. Ceea ce este tragic este că aceste crezuri au apărut şi din punct de vedere religios.
Diversitatea religioasă este bine venită însă nu este deloc binevenită dezbinarea şi diviziunea religioasă. Mai multe religii sunt în război una cu alta. În orientul mijlociu de mai multe vreme islamul este în război cu iudaismul. Am arătat în această carte că concepţiile angelologice sunt în mare împărţite în trei categorii: 1. monoteiste, 2. panteiste şi 3. dualiste. Aceste trei mari concepte au grupat de-a lungul timpului marile crezuri religioase ale umanităţii. Îngerii lui Dumnezeu sunt mai multe decât orice prezenţi în aceste religii şi dincolo de orice ceea ce am putea denumii centrul investigaţilor religioase. Am arătat că creştinismul s-a desprins din iudaism odată cu respingerea Domnului Iisus Hristos.
Cartea noastră este mai mult decât orice un îndemn la pozitivism în abordarea religioasă a realităţii existenţei lui Dumnezeu şi a îngerilor Săi. Dumnezeu este dincolo de orice ceea ce am putea denumii o realitate care are de a face cu lumea transcedentă care este dincolo de orice o lume făcută cunoscută de îngerii lui Dumnezeu. Am arătat aici că o 150
trăsătură a mai multor mari religii ale lumii este pnevmatologia sau spiritualitatea.
Angelologia ortodoxă este dincolo de orice ceea ce am putea denumii centrul al investigaţiilor pnevamologice al teologilor şi angelologilor ortodocşi. Am mai arătat că din punct de vedere religios angelologia creştină este una dintre cele mai complete şi mai bine elaborate angelologii. Angelologia este o ramură a teologiei ortodoxe şi ea a fost cel mai mult experimentată de marii mistici şi mari trăitori ai monahismului ortodox. Am mai arătat că
monahismul ortodox se doreşte mai mult decât orice ceea ce am putea denumii o viaţă
îngerească sau chip al vieţii îngereşti pe pământ.
Am arătat că îngerii lui Dumnezeu sunt din punct de vedere ortodox în antagonie cu diavolii din iad. Am arătat că conform dogmei ortodoxe nu mai există cale de întoarcere a diavolilor la Dumnezeu şi că mai mult decât orice căderea lor de la Dumnezeu a fost liberă şi premeditată.198 Cartea de faţă se vrea mai mult decât orice o îngemănare a investigaţiei raţionale cu a celei ştiinţifice care este dincolo de orice ceea ce am putea denumii o cale de reconciliere a disputei dintre religie şi ştiinţă. Religia şi ştiinţa am putea spune nu sunt egale în demersul investigaţiei religioase a îngerilor lui Dumnezeu. Am arătat la fel de bine că cea mai bună investigaţie a îngerilor lui Dumnezeu este mai mult decât orice investigaţia mistică
şi cea pnevmatologică. Tot în această carte am dat mai bine de 50 de exemple despre modul în care îngerii s-au descoperit atât autorilor biblici cât şi sfinţilor părinţi. Am arătat că în mod predilect îngerii s-au arătat cel mai mult persoanelor sfinte şi ascetice. Îngerii am arătat au un mare rol în răsplătirea celor buni şi pedepsirea celor răi. La distrugerea oraşelor antice Sodoma şi Gomora au fost văzuţi îngeri care au pedepsit cu moartea locuitorii acelor oraşe pentru imoralitatea lor.
Am arătat că începând cu secolul al XX-lea interesul omului pentru îngerii lui Dumnezeu a scăzut şi el a devenit mai mult decât orice ceea ce am putea spune o simplă afirmaţie neştiinţifică nefondată cu dovezi empirice. La fel de bine în această carte am prezentat ca îngerii lui Dumnezeu au fost creaţi mai înainte de facerea universului, a lumii şi a omului. Prin urmare ei au fost creaţia mai înainte de apariţia noastră. Principalele autorităţi ale acestei cărţi au fost autorii biblici şi mai apoi am arătat toate afirmaţiile noastre fondate pe sfinţii părinţi. Sfinţii părinţi sunt mai mult decât orice persoane care au ajuns la un grad avansat de comuniune cu Dumnezeu. Comuniunea cu îngerii lui Dumnezeu după cum am afirmat este un deziderat a mai multor religii şi este ceea ce vrea să ne ofere religia mai mult decât orice.
Trebuie să ştim că Dumnezeu este mai mult decât orice creator al îngerilor şi al oamenilor.
Avem în comun cu îngerii acelaşi creator pe Dumnezeu Tatăl. La fel de bine am afirmat că
îngerii lui Dumnezeu s-au numit fii ai lui Dumnezeu mai înainte ca omul să ajungă în Domnul Iisus Hristos să fie Fiul lui Dumnezeu.199
198 Johann Evangelist Hafner: Angelologie, Schöningh, Paderborn etc. 2010. Michael N. Ebertz (Hg.): Engel unter uns. Soziologische und theologische Miniaturen. Würzburg 2008. A
:Das Schweigen der Engel, Berlin University Press, Berlin, 2007. Johann Ev. Hafner: Warum im Himmel nicht nur Seelen sind. Die Funktion der Engel als Konkurrenzgruppe, in: Evangelische Theologie 65 (2005), S. 350 - 365. K. van der Toorn; B. Becking; Pieter W. van der Horst (Hg.): Dictionary of Deities and Demons in the Bible. Leiden, Boston, Köln, 21999. David Keck: Angels & angelology in the Middle Ages, New York [u.a.] : Oxford University Press, 1999. Fridolin Stier:
Gott und sein Engel im Alten Testament, 1934.
199 Heinrich Krauss: Kleines Lexikon der Engel: von Ariel bis Zebaoth, München 2001. Heinrich Krauss: Die Engel: Überlieferung, Gestalt, Deutung, 2000. Rosemary Guiley: Encyclopaedia of Angels. 1996. Gustav Davidson: A Dictionary of Angels: Including the Fallen Angels, Free Press 1994.
151
Tot în această carte am oferit mai multe referinţe bibliografice pe care cititorul interesat le poate consulta dacă doreşte să ajungă la o cunoaşterea mai detaliată sau mai în amănunt a problematicii angelologiei ortodoxe. Angelologia ortodoxă este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii un portal de deschidere în spre teologia ortodoxă.
Angelologia ortodoxă este parte a teologiei ortodoxe. Prin urmare, îngerii sunt prezenţi în mai multe religii şi acesta trebuie să fie începutul unui demers pozitiv în modalitatea în care îi abordăm şi ne raportăm la îngerii lui Dumnezeu. Existenţe transcendente şi nemuritoare îngerii nu sunt echivalentul extratereştrilor care populează după unele opinii universul larg.
Această carte se doreşte a fii o resursă utilă pentru preotul, teologul, episcopul sau monahul secolului al XXI-lea. Trăim zile vremuri în care opiniile sfinţilor tradiţionali în materie de angelologie sunt uitate şi ignorate. Secolul al XXI-lea se manifestă ca şi un secol al confuziei şi al abandonului pnevmatologic. Secolul al XXI-lea este secolul care pune înaintea demersului religios şi mistic al căutării şi al cunoaşterii lui Dumnezeu demersul ştiinţific sau cel tehnologic. Mai recent s-a vorbit şi de o tehnologie de a intra în contact şi legătură cu Dumnezeu. Mai mult decât atât secolul al XXI-lea a început să se înstrăineze de valorile tradiţionale ale angelologiei creştin ortodoxe: asceză, rugăciune, pelerinaje, contemplaţie, participarea la slujbe şi cele asemenea. Secolul al XXI-lea s-a îndreptat de mai multe ori în spre o viziune sincretică de tip new age sau a meditaţiei transcedentale care să înglobeze toate formele de spiritualitate şi religie. Timpurile care le trăim sunt confuze şi aceasta se datorează mai mult decât orice unei lipse de viziuni unitare. Foarte puţini sunt cei care se mai roagă lui Dumnezeu să ne ofere o perspectivă de ansamblu comună pentru viitor.
Omul secolului al XXI-lea este un om care este dornic de a intra în legătură cu îngerii lui Dumnezeu dar este descurajat de lunga istorie a acestor întâlniri care îl situiază într-o postură de inferioritate. Aceasta fiindcă mai mult decât orice omul secolului al XXI-lea se doreşte pe sine mai mult decât orice punctul suprem al istoriei umane. Aspiraţiile secolului al XXI-lea sunt mari dar ele sunt confuze. Acestui secol s-a mai spus de mai mulţi că îi lipseşte sobrietatea şi seriozitatea. Secolul al XXI-lea doreşte şi aspiră la multe lucruri şi acest lucru este bun dar se poate simţii o frângere sau o rupere lăuntrică în mentalitatea religioasă a secolului al XXI-lea. Secolul al XXI-lea este un secol care încă mai are în orientul mijlociu militanţi fundamentalişti religioşi islamici dispuşi să terorizeze sau să creeze război în numele lui Dumnezeu.
Raportarea secolului al XXI-lea la îngerii lui Dumnezeu este confuză şi de mai multe ori nefondată în plan religios sau spiritual. Îngerii lui Dumnezeu sunt asimilaţi în acest secol cu existenţe din alte dimensiuni sau din alte galaxii. De mai multe ori ei sunt simple existenţe mitologice care de fapt nu au nici un fel de realitate. După cum am arătat şi am prezentat în acest volum îngerii lui Dumnezeu sunt mai mult decât orice subiect al unor imaginaţii sociale şi politice care nu au prea multe de a face cu duhul sfinţilor părinţi şi nici cu al monahismului.
Rolul monahului sau al călugărului ortodox este un rol periferic sau marginal în schema generică a valorilor sau a axiologiei a secolului al XXI-lea. Dincolo de toate acestea îngerii sunt pentru mai mulţi existenţe fictive ale oamenilor religiei care probabil au fost iluzionaţi de prea multe idealuri.
Religia a fost dincolo de orice ceea ce am putea denumii pentru secolul al XX-lea opium pentru popor. În secolul al XXI-lea religia este mai mult decât orice o problemă confuză şi incertă. Mare parte a incertitudinilor omului secolului al XXI-lea provin din religie. Omul secolului al XXI-lea nu este sigur dacă cu adevărat există îngeri, Dumnezeu şi sfinţi. Aceştia sunt vectori străini de crezurile şi idealurile lui materialiste şi tehnocratice. Lumea de zii nu 152
vrea să fie atât de mult o lume angelologică sau mai bine spus orientată angelologic când ea se vrea mai mult decât orice o lume a tehnocraţiei. La fel lumea secolului al XXI-lea a îndumnezeit economia şi tot ceea ce ţine de sfera economică a vieţii omului. Lumea secolului al XXI-lea are mai mult sentimentul fericiri şi al siguranţei atunci când o economie este prosperă mai mult decât atunci când este în legătură şi comuniune cu Dumnezeu.
