Genul acesta de curse există şi pe Malastare, spuse

maestrul Jedi. Sunt foarte rapide şi foarte periculoase.

— Sunt singurul umanoid care poate participa! Zâmbi Anakin, dar o privire severă din partea mamei îi şterse zâmbetul de pe faţă. Ce-i, mamă? Nu mă laud, este adevărat! Watto zice că n-a mai auzit de altă fiinţă umană care să concureze.

Qui-Gon îl studie cu atenţie.

— Ca să pilotezi în cursele de ataşe, trebuie să ai reflexe de Jedi.

Anakin zâmbi larg la auzul complimentului. Limba lui Jar Jar ţâşni spre castron, încercând să apuce altă bucăţică, dar de data aceasta Qui-Gon era pregătit. Mâna i se mişcă fulgerător şi, într-o fracţiune de secundă, prinse limba gunganului între degetul mare şi arătător. Jar Jar încremeni, cu gura deschisă, limba scoasă şi ochii bulbucaţi.

— Să nu mai faci asta! Vorbi apăsat Qui-Gon.

Jar Jar încercă să spună ceva, dar nu se auzi decât un bolborosit neinteligibil. Qui-Gon îi dădu drumul limbii, care se retrase ca un elastic la locul ei. Gunganul îşi masă gura amărât.

Chipul lui Anakin se ridică spre Qui-Gon şi vocea sa şovăi.

— Eu... mă-ntrebam...

Bărbatul îi făcu semn din cap să continue. Anakin înghiţi nodul din gât şi-şi făcu curaj.

— Eşti cavaler Jedi, nu-i aşa?

Urmă o tăcere prelungă, în care cei doi se priviră nemişcaţi.

— De ce crezi asta? Întrebă Qui-Gon în cele din urmă.

Anakin înghiţi alt nod.

— Ţi-am văzut sabia. Numai Jedi au aşa ceva.

Qui-Gon continuă să-l privească, apoi se rezemă încet de spătarul scaunului şi zâmbi.

Poate că am ucis un Jedi şi i-am furat-o.

Băiatul clătină iute din cap.

— Nu cred. Nimeni nu poate ucide un Jedi.

Surâsul lui Qui-Gon dispăru, iar în ochii lui întunecaţi se citi o umbră de tristeţe.

— Aş vrea eu să fie aşa...

— Am visat că sunt Jedi, vorbi băiatul repede, nerăbdător să-şi povestească visul. Mă întorsesem aici şi eliberasem sclavii. Am visat asta chiar azi-noapte, când eram în deşert. Făcu o pauză şi-l privi întrebător: Ai venit să ne eliberezi?

— Mă tem că nu... negă Qui-Gon şi amuţi ezitând.

— Eu cred că da, insistă Anakin privindu-l sfidător. Altfel, ce-ai căuta aici?

Shmi se pregătea să intervină, probabil pentru a-şi admonesta băiatul pentru lipsa de respect, dar Qui-Gon vorbi primul, aplecându-se conspirativ peste masă.

— Văd că nu te pot păcăli, Anakin, dar nu trebuie să spui nimănui despre noi. Ne îndreptăm spre Coruscant, capitala Republicii, pentru o misiune foarte importantă, al cărei secret trebuie păstrat.

Ochii lui Anakin se lărgiră.

— Coruscant? Uau! Cum aţi ajuns aici, dincolo de periferie?

— Nava ne-a fost avariată, răspunse Padme. Am rămas naufragiaţi aici, până o reparăm.

— Vă pot ajuta! Se oferi rapid băiatul, nerăbdător să le fie de folos. Pot repara orice!

Qui-Gon zâmbi înaintea entuziasmului.

— Te cred, dar, mai întâi, după cum ştii din vizita noastră la prăvălia lui Watto, trebuie să cumpărăm piesele necesare.

— Noisa ioc bani, completă sumbru Jar Jar.

Padme se uită gânditor spre Qui-Gon.

— Negustorii trebuie să aibă o slăbiciune.

Pariurile, spuse Shmi ridicându-se şi începând să

strângă farfuriile şi tacâmurile de pe masă. În Mos Espa, totul se învârte în jurul nenorocitelor astea de curse.

Qui-Gon se sculă, se apropie de fereastră şi privi prin geamul gros şi difuz, spre norii de nisip răscolit de vânt.

— Curse..., medită el. Lăcomia poate fi un aliat puternic, dacă este folosită cum se cuvine.

Anakin sări în picioare.

— Eu am construit un vehicul de curse! Anunţă triumfător cu chipul strălucind de bucurie. Este cel mai iute construit vreodată! Poimâine, în ajunul de Boonta, e o cursă importantă. Mă poţi înscrie, vehiculul este aproape terminat...

— Anakin, potoleşte-te! Îi tăie scurt vorba Shmi şi ochii îi sclipiră îngrijoraţi. Watto nu te va lăsa să concurezi!

— Watto nu trebuie să ştie că-i vehiculul meu! Replică imediat băiatul, găsind fulgerător soluţia şi se întoarse din nou spre Qui-Gon. Îi poţi spune că-i al tău! Îl poţi convinge să mă lase să pilotez pentru tine!

Maestrul Jedi zări privirea din ochii lui Shmi, îi simţi consternarea şi-i aşteptă răspunsul.

— Annie, nu vreau să concurezi, vorbi încet femeia.

Clătină din cap în timp ce vorbea, pentru a da mai multă greutate cuvintelor. În ochi i se citeau oboseala şi îngrijorarea.

— Este îngrozitor. Îmi vine să mor, de câte ori alergi pentru Watto. De fiecare dată.

Anakin îşi muşcă buza.

— Dar îmi place, mamă! Arătă spre Qui-Gon: Iar ei au nevoie de mine. Cu banii premiului vom cumpăra piesele de care au nevoie.