— O navă fără sursă de energie nu ne va duce nicăieri. N-avem de ales.

Dezactivă comunicatorul şi-l băgă sub mantie.

— În plus, este ceva cu băiatul ăsta, şopti către sine, lăsându-şi gândul neterminat.

Shmi apăru prin uşa din spate şi se apropie de el. Rămaseră împreună, privind activitatea din curte.

— Trebuie să fii mândră de fiul tău. Spuse Qui-Gon după câteva clipe. Este foarte generos. Oferă, fără să se gândească la o recompensă.

— Nu cunoaşte lăcomia, încuviinţă din cap Shmi şi un zâmbet îi apăru pe faţa obosită. Are numai vise în cap.

Are...

— Puteri speciale.

Femeia se uită la el, precaut.

— Da.

— Vede lucrurile înainte să se întâmple, urmă QuiGon. De aceea pare să aibă reflexe atât de iuţi. Este o însuşire Jedi.

Ea îl privea cu atenţie şi Qui-Gon îi observă licărirea de speranţă din ochi.

— Merită mai mult decât sclavia, zise încet Shmi.

— Forţa este neobişnuit de puternică la el, asta-i limpede, vorbi Qui-Gon revenind cu atenţia asupra activităţii din curte. Cine a fost tatăl?

Urmă o pauză lungă, suficient de lungă pentru ca maestrul Jedi să-şi dea seama că Shmi nu era pregătită să-i spună. Îi lăsă timp să decidă, fără s-o preseze, fără să se simtă obligată că trebuie să răspundă.

— Nu există nici un tată, vorbi ea în cele din urmă şi clătină încet din cap. Eu l-am purtat, i-am dat naştere, lam crescut. Nu pot să-ţi spun mai multe.

Îi atinse braţul, silindu-l s-o privească.

— Îl poţi ajuta?

Qui-Gon tăcu o vreme, gândindu-se. Simţea faţă de Anakin o legătură pe care n-o putea explica. În străfundul minţii, ştiuse că trebuia să facă ceva pentru băiatul acela, că trebuia să încerce, însă toţi Jedi erau identificaţi în primele şase luni după naştere şi integraţi imediat în programul de instruire. Aşa se întâmplase cu el, cu ObiWan, cu toţi cei pe care-i ştia sau despre care doar auzise.

Nu exista nici o excepţie.

Nu ştia cum putea să-l ajute.

— Nu ştiu, răspunse cu glas blând, dar ferm. N-am venit aici ca să eliberez sclavi. Dacă s-ar fi născut în Republică, l-am fi identificat demult şi ar fi putut deveni Jedi. Deţine calea, însă acum nu sunt sigur ce mai pot face pentru el.

Femeia încuviinţă resemnată, totuşi, sub masca acceptării, pe faţa ei se citea un licăr de speranţă.

* * *

Pe când Anakin consolida conexiunile releelor de forţă spre motorul stâng, îşi făcu apariţia un grup format din prietenii săi. Băieţii mai răsăriţi erau Kitster şi Seek, fata mai mică se numea Amee, iar rodianul era Wald. Anakin se opri din lucru, numai pentru a face prezentările.

— Uau, un astromec adevărat! Fluieră încetişor Kitster. Cum de-a dat norocul peste tine?

Anakin ridică din umeri.

— Şi asta nu-i tot, declară el, umflându-se în pene. Mâine concurez în cursa Boonta.

Kitster căscă ochii şi-şi dădu pe spate smocul de păr negru.

— Ce?! Cu asta?

— Rabla asta nici n-o să se ridice-n aer, spuse Wald, înghiontind-o pe Amee. Ce glumeţ eşti, Annie!

— Lucrezi de ani de zile la ea, comentă Amee şi trăsăturile ei fine şi delicate se strâmbară dezaprobator. Scutură din capul bălai: N-o să meargă niciodată.

Anakin începu să spună ceva în apărarea sa, apoi se răzgândi. Mai bine să-i lase să creadă ce voiau, deocamdată. Le va arăta el!

— Haideţi să ne jucăm cu mingea! Propuse Seek, întorcându-se deja, cu o urmă de plictiseală în glas. Concurează, Annie, o să fii făcut praf.

Seek, Wald şi Amee se îndepărtară, chicotind. Kitster era însă cel mai bun prieten al lui şi ştia că nu trebuia să te îndoieşti de Anakin atunci când spunea că va face ceva.

Rămase locului, ignorându-i pe ceilalţi.

— Ce ştiu ei? Rosti el încet.

Anakin îi zâmbi apreciativ. Apoi îl observă pe Jar Jar care umbla la cuplajul energetic al motorului stâng, sursa de putere care conecta motoarele menţinându-le sincronizate, şi zâmbetul îi dispăru.

— Hei! Jar Jar! Nu te apropia de cuplaje!

Gunganul, aplecat peste cuplaj, ridică ochii vinovat.

— Cine, eusa?

Anakin puse mâinile în şold.

— Dacă raza îţi nimereşte mâna, o să fie amorţită ore întregi.

Jar Jar se strâmbă, duse mâinile la spate şi-şi apropie capul de cuplaj. Aproape instantaneu un arc de curent electric ţâşni dinspre acesta spre gura lui, făcândul să ţipe şi să sară înapoi surprins şi şocat. Se ţinea cu amândouă mâinile de gură şi se uita neîncrezător spre băiat.

— Morţită! Morţită! Bolborosi el, cu limba lungă atârnând inertă afară din gură. Limba eusa essste grasssă. Asssta doare tare.

Anakin clătină din cap şi reîncepu să lucreze. Kitster se apropie, privind în tăcere, foarte atent.

— Nici nu ştii dacă va funcţiona, Annie, se încruntă el.

— O să funcţioneze, zise Anakin fără să ridice măcar ochii.

— Cred că-i timpul să aflăm, spuse Qui-Gon apărând lângă umărul lui şi întinzându-i un cilindru mic şi gros. Foloseşte alimentatorul ăsta. Am făcut rost de el azi. Lui Watto îi trebuie mai puţin decât ţie.

Un colţ al gurii i se înălţă, într-un amestec de stânjeneală şi amuzament.