Râurile. Lacurile. Fiordurile. Iazurile. Bălţile. Focurile mistuitoare. Mesele servite în puburi. Să stau afară şi să mănânc măsline. Stingerea luminilor la cinema în timp ce ţin o pungă de popcorn cald în poală. Muzica. Iubirea.
106
Emoţiile neinhibate. Bazinele din piatră. Piscinele. Sendvişurile de unt de arahide. Mirosul de pin într-o seară caldă în Italia. Să beau apă după ce am alergat mult. Să aflu că totul e în regulă, după ce am trăit o spaimă cu privire la starea mea de sănătate. Să primesc acel apel. Will Ferrel în Elf. Să discut cu persoana care mă cunoaşte cel mai bine. Poziţia porumbelului. Picnicurile.
Drumurile cu barca. Să văd cum se naşte fiul meu. Să o prind pe fiica mea în apă în primele ei trei secunde. Să citesc Tigrul care a venit la ceai48 şi să imit vocea tigrului. Să discut subiecte politice cu părinţii mei. Vacanţă la Roma49
(şi o vacanţă la Roma). Talking Heads. Să vorbesc online despre depresie pentru prima oară şi să primesc un răspuns bun. Primul album al lui Kanye West (ştiu, ştiu). Muzica country (muzica country!). Beach Boys. Să mă uit la cântăreţi vechi de soul pe YouTube. Listele. Să stau pe o bancă în parc într-o zi însorită. Să cunosc scriitori pe care îi ador. Călătoriile în străinătate.
Cocktailurile cu rom. Să sar în sus şi-n jos (îmi publică cartea, îmi publică
cartea, Doamne Dumnezeule, îmi publică cartea! ). Să mă uit la toate filmele lui Hitchcock. Cum strălucesc noaptea oraşele când conduci pe lângă ele, ca şi cum ar fi constelaţii căzute de stele. Să râd. Da. Să mor de râs. Să râd, aplecându-mă înainte, ca şi cum m-ar durea abdomenul de atâta plăcere, atâta destindere şi să mă întind apoi pe spate şi să gem sonor şi să înhalez adânc, holbându-mă la persoana de lângă mine, împărtăşind bucuria. Să
citesc o nouă carte a lui Geoff Dyer. Să citesc o carte veche de-a lui Graham Greene. Să mă rostogolesc pe dealuri. Brazii de Crăciun. Să văruiesc pereţii unei case noi. Vinul alb. Să dansez la trei dimineaţa. Crema de vanilie.
Boabele de wasabi. Glumele incredibil de proaste ale copiilor mei. Să privesc raţele şi bobocii de pe râu. Să ajung la o vârstă – treizeci şi cinci, treizeci şi şase, treizeci şi şapte, treizeci şi opt, treizeci şi nouă – la care nu am crezut că aveam să ajung. Să vorbesc cu prietenii. Să vorbesc cu necunoscuţii. Să
vorbesc cu tine. Să scriu cartea asta.
Mulţumesc.
48 Judith Kerr, Tigrul care a venit la ceai, trad. Luminiţa Gavrilă, Pandora M, Bucureşti, 2017 (n. red.).
49 Film din 1953 cu Audrey Hepburn şi Gregory Peck, în regia lui William Wyler (n. red.).
107
Lecturi suplimentare
Pseudoştiinţa. Un medic deconspiră corupţia din spatele industriei demedicamente, Ben Goldacre (Editura Trei, 2012, trad. Bogdan Perdivară).
O perspectivă revelatoare asupra industriei farmaceutice şi a intereselor legitime în joc.
Beznă vizibilă. Amintiri despre nebunie, William Styron (Editura Art, 2007, trad. Mihnea Gafiţa).
Aceste memorii clasice din 1989, care fac referire la Paradisul pierdut în titlu, sunt frumos scrise şi – având în vedere experienţa autorului cu somniferul Halcion – o bună atenţionare asupra pericolelor pe care le implică medicaţia greşită.
The Depths: The Evolutionary Originis of the Depression Epidemi c, Jonathan Rottenberg (Basic Books, 2014).
Înfăţişarea desăvârşită a depresiei dintr-o perspectivă evolutivă.
Istoria nebuniei în epoca clasică, Michel Foucault (Editura Humanitas, 2005, trad. Mircea Vasilescu).
O carte excentrică, controversată, aplecată mai mult asupra societăţii decât asupra minţii, dar care rămâne o lectură provocatoare.
The Man Who Couldn’t Stop: OCD and the True Story of a Life Lost inThought, dr. David Adam (Picador, 2014).
Un studiu genial şi, pe alocuri, extrem de personal asupra OCD-ului, plin de intuiţii şi perspective revelatoare.
Making Friends with Anxiety: A warm, supportive, little book to easeworry and panic, Sarah Rayner (CreateSpace, 2014).
Sfaturi lucide, simple despre cum să-ţi accepţi anxietatea.
Mindfulness: A practical guide to finding peace in a frantic world, prof.
Mark Williams şi dr. Danny Penman (Piatkus, 2011).
Există destul de multe persoane sceptice cu privire la meditaţia activă, dar ea poate fi foarte utilă, ca modalitate de a adăuga punctuaţie vieţii tale în şuvoiul de propoziţii neîntrerupte. Acesta e un ghid foarte bun.
108
Demonul amiezii. O anatomie a depresiei, Andrew Solomon (Editura Humanitas, 2014, trad. Dana Ligia Ilin).
O relatare uluitoare (şi, pe alocuri, însăimântătoare) a experienţei lui Solomon cu depresia. Este foarte bună îndeosebi cu privire la diagnostic şi tratament.
Sane New World: Taming the Mind, Ruby Wax (Hodder, 2014).
O carte transparentă şi plină de învăţăminte, care pune accent îndeosebi pe meditaţia activă ca modalitate de a reuşi şi care este o reală
dovadă de umor din partea lui Ruby Wax.
De ce nu fac zebrele ulcer? Ce este stresul, cum ne îmbolnăveşte şi cum îlputem combate, Robert Sapolsky (Publica, 2018, trad. Dan Crăciun).
O prezentare foarte interesantă a stresului, a modului în care se construieşte şi a corpului fizic.
109
O notă şi mulţumiri
