— Da. E a treia oară. Deci lista mea cu eşecuri e destul de lungă.
— Hallstein? strigă un glas de femeie din casă. Vii odată?
— O clipă, scumpo! Sună alarma pentru şoim! Cra, cra, cra!
În vreme ce Katrine se apropia de poartă, auzi voci tot mai puternice în spate. Isteria dinaintea masacrării porumbeilor.
88
9.
Vineri seară
La ora 15:00, Katrine avea şedinţă cu echipa Krimteknisk, la 16:00 cu şeful de la Criminalistică, ambele întâlniri fiind la fel de demoralizante.
Apoi, la ora 17:00, se vedea cu şeful poliţiei, Bellman, în biroul lui.
— Bratt, sunt încântat că ai răspuns pozitiv la propunerea de a-l coopta pe Harry Hole.
— De ce n-aş fi făcut-o? Harry e cel mai experimentat detectiv al nostru în cazurile de crimă.
— Unii detectivi ar putea-o interpreta ca pe o – care-i cuvântul? –
provocare să vină un nume atât de important din trecut şi să le privească
peste umăr.
— Nicio problemă – eu joc mereu cu cărţile pe masă, domnule.
Katrine zâmbi anemic.
— Bun! În fine, Harry va conduce o echipă a sa, micuţă şi independentă, nu trebuie să-ţi faci griji că-ţi va lua locul. Doar un pic de competiţie benefică pentru toţi.
Bellman îşi uni vârfurile degetelor. Femeia observă că una dintre pete forma o dungă albă în jurul verighetei.
— Şi evident, eu voi susţine partea feminină a echipei. Sper că putem conta pe un rezultat rapid, Bratt.
— Înţeleg, răspunse Katrine Bratt şi aruncă o privire la ceasul de la mână.
— Ce înţelegi?
Simţi iritarea din glasul lui.
— Înţeleg: speri într-un rezultat rapid.
Ştia că-l provoacă pe şeful poliţiei. Nu pentru că aşa voia, ci pentru că
nu se putea abţine.
— Şi tu ar trebui să speri acelaşi lucru, inspector-şef Bratt. Discriminare pozitivă sau nu, joburile ca al tău nu cresc în copaci.
— Atunci, mă voi strădui să dovedesc că-l merit.
Rămase cu ochii aţintiţi în ai lui. Era ca şi cum peticul de pe ochi îi scotea în evidenţă ochiul rămas, mai cu seamă intensitatea şi frumuseţea lui. Şi sclipirea dură, nemiloasă.
89
Femeia îşi ţinu respiraţia.
După care el începu brusc să râdă.
— Îmi place de tine, Katrine. Dar permite-mi să-ţi dau un sfat!
Îl aşteptă, pregătită pentru orice.
— La următoarea conferinţă de presă, tu ar trebui să vorbeşti, nu Hagen. Vreau să subliniezi că acesta este un caz extrem de dificil, că nu avem nicio pistă şi trebuie să fim pregătiţi pentru o anchetă de durată.
Asta va face presa mai puţin nerăbdătoare şi ne va oferi mai mult spaţiu de manevră.
Katrine îşi încrucişă braţele la piept.
— S-ar putea şi să-l îmboldească pe criminal şi să crească probabilitatea să lovească din nou.
— Bratt, eu nu cred că ucigaşul se lasă condus de ce scriu ziarele.
— Dacă spui tu. Eu trebuie să mă pregătesc pentru următoarea şedinţă
