"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » » "Urmașii virtuții și ai răzbunării" de Tomi Adeyemi

Add to favorite "Urmașii virtuții și ai răzbunării" de Tomi Adeyemi

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

TITLUL MAJI: EOLIC

DIVINITATE: AYAO

................................

CLANUL AIYE

MAJI AI FIERULUI ŞI AI PĂMÂNTULUI

TITLUL MAJI: PAMÂNTIC + FAUR

DIVINITATE: ÒGÚN

................................

CLANUL ÌMÓLÈ

MAJI AL ÎNTUNERICULUI ŞI AI LUMINII

TITLUL MAJI: LUMINAR

DIVINITATE: OCHUMARE

................................

CLANUL ÌWÒSÀN

MAJI AI SĂNĂTĂŢII ŞI AI BOLII

TITLUL MAJI: TĂMĂDUITOR + CANCER

DIVINITATE: BABALÚAYÉ

................................

CLANUL ARÍRAN

MAJI AI TIMPULUI

TITLUL MAJI: CLARVĂZĂTOR

DIVINITATE: ORÚNMILA

................................

CLANUL ERANKO

MAJI AI ANIMALELOR

TITLUL MAJI: ÎMBLÂNZITOR

DIVINITATE: OXOS


CAPITOLUL UNU

ZÉLIE

Încerc să nu mă gândesc la el.

Dar, când o fac, aud valurile.

Baba era cu mine când le-am auzit pentru prima oară.

Când le-am simţit prima oară.

Mi-ajungeau la urechi ca un cântec de leagăn care ne ademenea, de pe poteca din pădure, spre mare. Briza îmi zburlea buclele rebele.

Razele de soare se revărsau printre frunzele tot mai rărite.

Nu ştiam ce aveam să găsim, nici cu ce vrajă stranie avea să ne stăpânească acel cântec de leagăn. Ştiam doar că trebuia să ajung la el. De parcă marea avea o bucată ce lipsea din sufletul meu.

Când am văzut-o, în cele din urmă, mâna mea micuţă a alunecat dintr-a lui Baba. Am rămas cu gura căscată de uimire. În apa aceea era magie.

Prima magie pe care o simţeam de când oamenii regelui o uciseseră pe Mama.

— Zélie rora o! a strigat Baba, când m-am îndreptat spre valuri.

Am tresărit când spuma mării mi-a udat degetele de la picioare.

Lacurile din Ibadan erau întotdeauna foarte reci. Dar apa aceasta era caldă ca aroma orezului gătit de Mama. Caldă ca lumina zâmbetului ei. Baba m-a urmat în apă şi şi-a ridicat chipul spre cer.

Ca şi cum ar fi vrut să soarbă lumina soarelui.

M-a luat de mână. Şi-a împletit degetele bandajate cu ale mele şi s-a uitat în ochii mei. Atunci am ştiut că, deşi Mama nu mai era, încă

ne aveam unul pe celălalt.

Puteam supravieţui.

Dar acum…

Deschid ochii şi privesc cerul rece şi plumburiu; privesc marea care vuieşte, izbindu-se de faleza abruptă din Jimeta. Nu pot să rămân în trecut.

Nu-l pot păstra viu pe tatăl meu.

Ritualul care l-a costat viaţa pe Baba mă bântuie acum, când mă

Are sens