Berg se uită uimit la dâra roșie din jurul gâtului femeii.

— A fost ucisă în același fel ca Anna Gross?

— Da, amândouă strangulate, îi spuse Kolb. Dar de data asta și mai brutal.

Rănile indică ceva mai ascuțit și mai subțire – o sfoară sau o bucată de sârmă. A pătruns prin cartilajul gâtului până la vertebrele cervicale.

Berg simți că îl apucă greața.

— Deci nu a fost strangulată cu ciorapul.

— Nu, se pare că nu.

— Atunci ce s-a întâmplat cu celălalt ciorap al ei? Poartă doar unul.

Kolb își întoarse ochii de gândac spre fața lui Berg.

— N-am nici cea mai vagă idee.

Berg îl strigă pe Müller, care se apropie, aplecându-se peste cadavru.

— A luat cineva ceva de pe cadavru, Georg?

— Din câte știu eu, nu a fost mișcat și nici atins. Polițistul care a răspuns la apelul telefonic a fost foarte clar în legătură cu asta.

— Interesant.

Berg se ridică în picioare, la fel ca ceilalți doi.

— Și cum a fost anunțată poliția?

— Un domn își plimba câinele. Numele lui este…

Müller scoase un carnet și consultă notițele.

— Aici este: Anders Johannsen. Locuiește pe Widenmeyer Strasse. Nu departe de Anna Gross, de fapt.

Georg își puse carnetul la locul lui și scoase două țigări; le aprinse pe amândouă și-i dădu una lui Berg.

— O simplă observație.

— A fost interogat?

Berg trase adânc din țigară. Kolb risipi fumul cu mâna.

— Vă deranjează?

— E otravă curată, zise Kolb.

— Aiurea.

Müller mai trase o dată fum în piept.

— Limpezește mintea și mă ajută să gândesc clar.

— E făcută din catran, i-o întoarse Kolb. Catranul trebuie să stea pe stradă, nu în plămâni.

Berg își stinse țigara cu degetele și puse chiștocul în buzunar.

— A fost interogat Johannsen, Georg?

Müller răspunse:

VP - 90

— Mă duc să-i fac o vizită.

— Cred că ar fi indicat.

Berg se gândi o clipă.

— O enigmă. Primul ucigaș folosește ciorapul Annei Gross ca s-o strângă

de gât. Dar în cazul de față s-ar părea că e vorba de o sfoară sau de o bucată

de sârmă.

Se întoarse spre Kolb.

— Am dreptate, profesore?

— Aș spune că da.

— Ar putea fi vorba de două persoane diferite.

Berg înghiți în sec.

— Dar dacă e una și aceeași persoană și a ucis de două ori – pe Anna și acum pe femeia aceasta – întrebarea mea e următoarea: a abordat-o pe femeia aceasta cu scopul precis de a o ucide?

Profesorul Kolb zâmbi.

— Vreți să spuneți că a simțit atâta plăcere ucigând-o pe Anna Gross încât a hotărât să mai ucidă o dată – și mai brutal?

— Exact. După titlurile răsunătoare din ziarele de ieri seară, există

indivizi monstruoși care dezvoltă o plăcere perversă din atenția care li se dă.

Indivizi precum Haarmann sau Grossmann sau Denke.