prosteşti tu pe mine.

— Am venit din iniţiativă proprie.

— Nu mă înţelege greşit. Nu vreau să te reţin, cu atât mai puţin dacă ai de gând să-mi înrăutăţeşti situaţia. Crezi că nu-mi dau seama?

— N-am bătut atâta drum pentru a înrăutăţi lucrurile. Nici pentru a juca rolul de frate mai mic. Fireşte că nu sunt de acord cu ceea ce te-a adus aici. N-am fost niciodată.

— Eşti dintre cei care cred că merit să fiu aici?

— Asta să le întrebi pe victimele tale.

— De când m-au capturat, m-au torturat în fel şi chip, dar nimic nu m-a durut atât de mult precum ce mi-ai spus tu acum. Tu, fratele meu, fir-ar să

fie!

— Îţi spun ce cred tocmai pentru că sunt fratele tău. Ai prefera să te

 490 

mint, să te felicit pentru durerea pe care ai provocat-o atâtor familii? Şi pentru ce?

— Ca să-mi salvez compatrioţii.

— Vărsând sângele altora? Frumos, ce să zic?!

— A asupritorilor care ne calcă-n picioare zilnic şi nu ne lasă să fim liberi.

— Asta e valabil şi pentru copiii pe care i-aţi ucis?

— Noroc cu geamul ăsta, că altfel te-aş fi făcut să înţelegi pe loc.

— Mă ameninţi?

— Tot ce se poate.

— Poţi să-mi tragi un glonţ în cap, dacă ai chef. Aţi ucis în numele unui popor, fără să îi cereţi părerea.

— Bine, las-o baltă. Văd că n-o scoatem la capăt.

— Tu ai început.

— Unii dintre noi am auzit chemarea patriei. Alţii duc o viaţă lipsită de griji, se distrează de minune. Bănuiesc că aşa a fost mereu. Unii se sacrifică, alţii profită.

— Cine duce o viaţă lipsită de griji?

— Eu sigur nu.

— Am emisiuni la radio în limba bască, scriu cărţi în limba bască, ajut cultura noastră. E modalitatea mea de a face ceva pentru poporul nostru, dar ceva constructiv, fără să las în urmă o mulţime de orfani şi văduve.

— Te pricepi la vorbe. Se vede că eşti om de radio. Şi o duci bine, nu?

— Nu mă plâng.

— Am auzit că trăieşti cu un bărbat. Uite cine condamnă ce am făcut eu. Mereu ai fost un ciudat, băiete, dar niciodată nu mi-am imaginat că

mergi până acolo.

Gorka, mut, cu trăsăturile încremenite, cu faţa arzându-i de o furie bruscă. Iar fratele său, provocator:

— Ama crede că ţi-e ruşine cu familia noastră. Mie chiar mi-e ruşine să

ştiu că am un frate bulangiu, care târăşte în noroi, fără să-i pese, numele familiei noastre. De asta nu mai treci prin sat, nu-i aşa?

— Cine ţi-a spus că trăiesc cu un bărbat?

— Ce mai contează? Crezi că dacă sunt într-o închisoare spaniolă de exterminare nu primesc informaţii?

— Trăiesc cu persoana pe care o iubesc şi care mă iubeşte. Bănuiesc că

 491 

pentru tine e ca şi cum ţi-aş vorbi în chineză. Ce să înţeleagă despre dragoste un pistolar?

Gorka a spus ultimele cuvinte ridicându-se furios de pe scaun. Şi-a apropiat gura de microfon, dar a reuşit să-şi înghită la timp cuvintele agresive. S-a întors şi în timp ce se îndrepta spre ieşirea din acel sufocant, murdar şi împuţit vorbitor de căcat, a auzit venind din spatele său cuvintele lui Joxe Mari, rugându-l cu o neobişnuită umilinţă, nemaiîntâlnită la el, să se întoarcă, nu pleca acum, avem de discu…

Uşa s-a închis, retezând ultima frază.

Pe drumul de întoarcere la Bilbao, cale lungă, cu un apus de vară

roşiatic şi portocaliu, cu Amaia dormind pe locul ei, Ramuntxo l-a întrebat cum decursese întâlnirea şi dacă avea de gând să mai revină.

— Voi vedea.

Asta a fost tot ce a zis. Apoi a dormit, sau s-a prefăcut că doarme.

 492 

115. MASAJ

Ramuntxo, la insistenţele lui Gorka, s-a întins pe masa de masaj, dar asta nu avea să schimbe cu nimic hotărârea lui de a se sinucide. De ce?

Pentru că fosta lui soţie, ţaţa aia, vipera aia, care în toată viaţa ei nu făcuse altceva decât să-şi toarne veninul mortal, îl jucase pe degete.

Trecuseră vreo patru săptămâni de când Ramuntxo fusese la Vitoria după Amaia. Fata făcuse şaisprezece ani. Gorka: o vârstă nepotrivită

pentru a-şi mai petrece weekendul cu tatăl ei, oricâte cadouri i-ar fi cumpărat acesta şi oricât de multe capricii i-ar fi acceptat. Fetiţa (vorba vine; cu sânii ăia şi la cât era de slobodă de gură) se îngrăşase. Dar, ghinion curat, mai mult decât obezitatea o urâţea acneea. Devenise rea.

Practica o variantă destul de agresivă a nefericirii.