— Ce fel de cărţi?
— A, ştiţi dumneavoastră. Cele obişnuite. Clasicii. Literatura britanică, în special.
Literatura britanică? Pariez că surorile Brontë şi Austen. Toate acele romane cu inimi romantice şi floricele.
Asta nu e de bine.
— Altceva vă mai trebuie?
— Nu ştiu. Ce mi‑ai mai recomanda?
Vreau să‑i văd reacţia.
— Pentru ceva ce veţi face cu mâna dumneavoastră? întreabă
ea, surprinsă.
Simt că mor de râs. O, iubito, nu mă pricep s‑o fac cu mâna mea.
Dau din cap, înăbuşindu‑mi un hohot. Privirea ei coboară pe trupul meu şi mă încordez. Mă cercetează!
— O salopetă, mi‑o trânteşte ea.
32 Grey
E L James 33
E cel mai neaşteptat lucru pe care l‑am auzit de când tot ea a aruncat întrebarea „Sunteţi homosexual?“
— Nu cred că v‑aţi dori să vă distrugeţi hainele.
Face un gest către jeanşii mei.
Nu mai resist.
— Păi, pot să‑i scot oricând.
— Îhm.
Se face roşie ca sfecla şi lasă privirea în jos. Îi curm suferinţa.
— O să iau o salopetă. Doamne fereşte să‑mi distrug hainele.
Fără să mai spună nimic, se răsuceşte şi începe să meargă
apăsat pe culoarul dintre rafturi, iar eu mă ţin după fundul ei apetisant.
— Mai aveţi nevoie de altceva? zice ea gâfâind când îmi oferă o salopetă albastră.
E îngrozită şi încă îşi ţine privirea în pământ. Doamne, ce efect are asupra mea.
— Cum merge cu articolul? o întreb, în speranţa că poate se mai relaxează un pic.
Ea mă priveşte şi îmi zâmbeşte scurt, uşurată.
În sfârşit.
— Nu eu îl scriu, ci Katherine. Domnişoara Kavanagh. Colega mea de cameră, ea e scriitoarea. E foarte mulţumită de el. Ea este editorul ziarului şi a fost foarte supărată că n‑a putut realiza interviul.
E cea mai lungă frază pe care a rostit‑o de când ne‑am întâlnit şi vorbeşte despre altcineva, nu despre sine. Interesant.
Înainte să fac vreun comentariu, adaugă:
— Singura ei problemă este că nu are nicio fotografie originală
de‑a dumneavoastră.
Insistenta domnişoară Kavanagh vrea fotografii. Poze publici‑
tare, a? Pot face asta. Îmi va permite să‑mi petrec timpul cu deli‑
cioasa domnişoară Steele.
— Ce fel de fotografii vrea?
Ea se uită fix la mine pentru o clipă, apoi clatină din cap, deru‑
tată, neştiind ce să spună.
