— Foarte bine. Rămâi.

O ridic şi ies din baie ca să aduc prosoape pentru amândoi, încercând să‑mi alung senzaţia de nelinişte.

O înfăşor într‑un prosop, îmi leg altul în jurul taliei şi las unul pe podea într‑o încercare zadarnică de‑a şterge apa împrăştiată pe podea. Ana se îndreaptă către chiuvetă.

În fine. A fost o seară interesantă.

Şi avea dreptate. Mi‑a prins bine să vorbim, deşi nu sunt convins c‑am ajuns la vreo concluzie.

Când trec din baie în dormitor, observ că se spală pe dinţi cu periuţa mea. Mă face să zâmbesc. Îmi iau telefonul şi mă uit dacă

apelul ratat era de la Taylor.

Îi scriu un mesaj.

E totul în regulă?

O să plec înspre aerodrom la 6 a.m.

El răspunde imediat.

De‑asta vă sunam.

Vremea pare frumoasă.

Ne vedem acolo.

Noapte bună, domnule.

510 Grey

E L James 511

O duc pe domnişoara Steele cu planorul! Sunt încântat şi zâmbesc larg, când ea apare din baie, înfăşurată în prosop.

— Îmi trebuie geanta, spune, părând ruşinată.

— Cred c‑ai lăsat‑o în living.

Pleacă valvârtej, iar eu mă spăl pe dinţi, cu gândul că periuţa ei tocmai a fost la ea în gură.

În dormitor îmi dau jos prosopul, ridic cearşafurile şi mă‑ntind, aşteptând‑o pe Ana. A dispărut din nou în baie şi‑a‑nchis şi uşa.

Revine câteva minute mai târziu. Îşi scoate prosopul şi se‑ntinde lângă mine, în pielea goală şi cu un zâmbet timid pe buze. Stăm în pat unul cu faţa la celălalt, cu pernele în braţe.

— Vrei să te culci? o întreb.

Ştiu că trebuie să ne trezim devreme şi e deja aproape unspre‑

zece.

— Nu. Nu sunt obosită, spune ea, cu ochi strălucitori.

— Ce mai vrei să facem?

Nişte sex?

— Să vorbim.

Iar să vorbim. O, Doamne. Zâmbesc, resemnat.

— Despre ce anume?

— Despre diverse lucruri.

— Cum ar fi?

— Despre tine.

— Despre mine?

— Care‑i filmul tău preferat?

Îmi plac întrebările ei fulger.

— Azi este Pianul.

Ea îmi surâde.

— Desigur. Ce prostuţă sunt. Un rol trist şi incitant, pe care l‑ai putea juca fără mare efort. Atâtea realizări, domnule Grey.

— Şi cea mai mare eşti chiar tu, domnişoară Steele.

Zâmbeşte şi mai larg.

— Deci eu sunt numărul şaptesprezece.

— Şaptespezece?

— Numărul femeilor cu care, ăă… ai făcut sex.

Ah, la naiba.

— Nu chiar.

Zâmbetul îi dispare.

— Ai spus cincisprezece.