— Elena?

— Doamna Robinson, pentru tine.

Se opreşte o clipă şi îmi dau seama că mă fixează cu privirea.

Nu‑mi iau ochii de la drum.

— Şi ce s‑a‑ntâmplat cu cele patru? întreabă ea.

— Atât de indiscretă, atât de curioasă, domnişoară Steele, o tachinez eu.

— Ah, vorbeşte domnul Când Trebuie Să‑ţi Vină Ciclul?

— Anastasia, un bărbat trebuie să cunoască aceste amănunte.

— Trebuie?

— Eu, unul, da.

— De ce?

— Pentru că nu vreau să te las gravidă.

524 Grey

E L James 525

— Nici eu. Cel puţin în următorii câţiva ani, zice ea un pic tristă.

Desigur, asta se va‑ntâmpla cu altcineva… acest gând mă

tulbură… E a mea.

— Deci ce s‑a întâmplat cu cele patru? insistă ea.

— Una dintre ele a cunoscut pe altcineva. Celelalte şi‑au dorit mai mult. Eu n‑aveam chef să ofer mai mult atunci.

De ce am deschis subiectul?

— Şi celelalte?

— Pur şi simplu n‑a mers.

Ea clatină din cap şi priveşte pe geam, în vreme ce Aaron Neville cântă „Tell It Like It Is“.

— Unde mergem? întreabă din nou.

Deja suntem aproape.

— La un aerodrom.

— Nu ne‑ntoarcem la Seattle, nu‑i aşa?

Pare panicată.

— Nu, Anastasia.

Mă pufneşte râsul la reacţia ei.

— Mergem să‑ţi arăt cel de‑al doilea hobby favorit al meu.

— Cel de‑al doilea?

— Da. Pe primul ţi l‑am spus de dimineaţă.

E stupefiată.

— Să‑mi fac poftele cu tine, domnişoară Steele. Asta e pe primul loc în topul preferinţelor mele. În orice fel.

Priveşte în jos, pregătindu‑şi răspunsul.

— Păi, asta face parte şi din topul preferinţelor mele perverse în materie de distracţie, zice ea.

— Mă bucur să aflu asta.

— Deci, aerodrom?

Îi zâmbesc.

— Te duc cu planorul. Mergem să vânăm zorile, Anastasia.

Fac stânga către aerodrom şi mă îndrept către hangarul Asocia‑

ţiei de Planorism Brunswick, unde opresc motorul.

— Eşti gata? întreb.

— Tu pilotezi?

— Da.

E încântată şi nerăbdătoare.

— Da, te rog!

Îmi place la nebunie cât e de curajoasă şi de fericită de această

nouă experienţă. Mă înclin şi‑o sărut repede.