— Ah, iubito, oare o să mă satur vreodată de tine? îi şoptesc şi mă îngrop în ea.
Mă las uşor la podea, luând‑o şi pe ea cu mine şi îmbrăţişând‑o.
Ea se aşază cu capul pe umărul meu, încă gâfâind.
Doamne sfinte.
A mai fost vreodată atât de bine?
O sărut pe păr şi ea se linişteşte, cu ochii închişi, iar răsuflarea îi revine la normal cât timp o ţin în braţe. Suntem amândoi transpiraţi şi înfier‑
bântaţi în baia umedă, dar nu mi‑aş dori să mă aflu nicăieri altundeva.
Ana se mişcă puţin.
— Sângerez, spune.
— Nu mă deranjează.
Nu vreau să‑i dau drumul de lângă mine.
— Am observat.
Are un ton neutru.
— Pe tine te deranjează?
N‑ar trebui. E ceva natural. Am mai cunoscut o singură femeie care făcea nazuri când venea vorba să facem sex când era la ciclu, dar ei nu‑i acceptam prostiile.
— Nu, deloc.
Ana mă priveşte cu ochii ei albaştri şi limpezi.
502 Grey
E L James 503
— Bine. Hai să facem baie.
O eliberez, iar ea ridică din sprâncene pentru un moment când îmi vede pieptul. Faţa ei înroşită devine un pic mai palidă şi se uită
în ochii mei, înnegurată.
— Ce s‑a întâmplat? o întreb, alarmat de expresia ei.
— Cicatricele tale. Nu sunt de la vărsat‑de‑vânt.
— Nu, nu sunt.
Am un glas îngheţat.
Nu vreau să vorbesc despre asta.
Mă ridic în picioare, o apuc de mână şi‑o trag şi pe ea sus.
În ochii ei se citeşte teama.
În curând i se va face milă de mine.
— Nu te uita la mine aşa, o avertizez şi‑i dau drumul la mână.
Nu vreau să‑ţi fie milă de mine, Ana. Nu face asta.
Îşi priveşte mâna şi sper să‑şi dea seama că am pedepsit‑o.
— Ea ţi‑a făcut asta?
Vocea de‑abia i se aude.
Mă uit urât la ea, fără să spun nimic şi încercând să‑mi stăpânesc furia. Tăcerea mea o face să se uite la mine.
— Ea? mârâi eu. Adică doamna Robinson?
Ana păleşte la auzul tonului meu.
— Nu e o bestie, Anastasia. Sigur că nu ea. Nu pricep de ce simţi nevoia s‑o faci să pară un monstru.
Îşi lasă capul în jos ca să evite să mă privească‑n ochi, trece repede pe lângă mine şi intră în cadă, scufundându‑se în spumă atât de adânc încât nu‑i mai văd trupul. Se uită la mine, cu chipul spăsit şi senin, spunând: