S = citeºte
S = scrie
S = ascultã
4
5
6
S = o poveste
S = un articol
S = cu
7
8
9
S = atenþie
10
Stãri finale sînt S , S , S (marcate cu asterisc). Sãgeþile indicã parcursurile admise 7
8
10
(adicã secvenþele de tranziþii). Orice parcurs are ca rezultat producerea unei propoziþii. De exemplu, S , S , S genereazã propoziþia “Bãiatul citeºte un articol.”.
0-1
1-4
4-8
Automatele cu un numãr finit de stãri demonstreazã cum cu un numãr oarecare de simboluri ºi de reguli se poate produce un numãr mai mare de enunþuri. Aceste maºini generative sînt însã departe de a aproxima competenþa unui locutor într-un mod adecvat.
3.4.3.2. Modelul generativ al constituenþilor imediaþi. Sintaxa categorialã discutatã în paragraful 3.3., “Sintaxa funcþionalã ºi sintaxa categorialã. Analiza sintagmaticã”, a oferit sugestii importante pentru construcþia unui model generativ mai puternic. Aceastã nouã sintaxã este uneori desemnatã prin numele folosit în titlul acestui paragraf (abreviat G. C. I.).
Într-o sintaxã tradiþionalã se face uz de anumite simboluri doar sporadic: S (subiect), PV
(predicat verbal), PN (predicat nominal) etc. Un model G. C. I. întrebuinþeazã însã într-un mod sistematic un set de simboluri care formeazã vocabularul care îi este specific. Elementele vocabularului intervin în formularea regulilor. O sintaxã generativã a constituenþilor imediaþi este un ansamblu de anumite simboluri ºi reguli.
Vocabularul G. C. I. este alcãtuit din simboluri principale ºi auxiliare. Simbolurile principale sînt de douã feluri: terminale ºi preterminale. Simbolurile terminale sînt chiar cuvintele unei anumite limbi sau – dacã se doreºte ºi integrarea morfologiei – morfeme.
Simbolurile preterminale sînt împrumutate din modelul analitic al constituenþilor imediaþi:
‘P’ (= propoziþie),‘G.N.’, ‘G.V.’, ‘G.A ’, ‘N’, ‘V’, ‘Av’ etc. Terminologia nu este standardi-j
zatã ºi nici nu i se poate cere sã fie. ‘P’ este un simbol iniþial, restul sînt simboluri nonini-þiale (minus simbolurile terminale).
Simbolurile auxiliare sînt ‘-->’, ‘∩’, {.}, (...), /.../, //...//. Semnificaþia lui ‘-->’ este rescrierea: ‘x --> y’ înseamnã “simbolul x se rescrie y”. “∩” indicã legãtura dintre simboluri:
“x --> y ∩ z” înseamnã “x se rescrie ca y concatenat cu z”. “{.}” indicã rescrieri alternative:
⎧Y⎫
“x --> ⎨ ⎬” are, aºadar, semnificaþia “x se rescrie ori ca y, ori ca z”. “(...)” este semnul unei
⎩Z ⎭
realizãri facultative: “x --> y ∩ (z)” înseamnã “x se rescrie ca y eventual concatenat cu z”.
“/.../” indicã restricþii sintactice. Se previne, în acest fel, generarea unor construcþii negramaticale cum ar fi, de pildã, “El a devenit pe prim-ministru.” “//...//” indicã restricþii semantice, eliminîndu-se posibilitatea de a genera propoziþii corecte sintactic, dar anormale semantic (de exemplu: “Scaunul paºte trifoi.”).
164
Manual de lingvisticã generalã
Regulile gramaticii sînt reguli de structurã (sau de constituenþi), reguli de subcategorizare ºi reguli lexicale. Primele folosesc simbolurile principale, cu excepþia celor terminale.
Exemple: P --> (GN) ∩ GV; GV --> V ∩ (GN). Oricare dintre simbolurile preterminale ce apar în regulile de structurã permite o utilizare recursivã.
