(vii) Nu existã, prin urmare, o singurã semanticã logicã, ci o familie. Printre variantele consacrate de astfel de semantici se mai pot aminti: semantica calculului propoziþional (mai simplã decît cea de aici, dar mai puþin adecvatã în analiza limbilor naturale), semantica limbajelor logice modale (sau semantica lumilor posibile), semantica logicii predicatelor de ordine superioare, semantica logicilor cu mai multe valori de adevãr.
(viii) Atît o sintaxã, cît ºi o semanticã logicã au ataºate ºi un calcul (care nu a mai fost descris aici). Pentru logician, tocmai acest calcul prezintã importanþa ºi interesul cele mai mari.
BIBLIOGRAFIE
Despre semantica structuralã:
Angela Bidu-Vrãnceanu, “Structura vocabularului limbii române contemporane”, Bucureºti, 1968, p. 23–45 ºi 59–65.
Mariana Tuþescu, “Précis de sémantique française”, Bucureºti, 1974, p. 46–62 ºi 90–98.
Despre semantica transformaþionalã:
Emanuel Vasiliu, “Elemente de teorie semanticã a limbilor naturale”, Bucureºti, 1970, p.
47–66.
Mariana Tuþescu, op. cit., p. 130–160.
Jerrold Katz ºi Jerry Fodor, “Structura unei teorii semantice”, în vol. “Antologie de semanticã”, Bucureºti, 1976, p. 325–404 (traducere în limba românã de Narcisa Ciauºu ºi Teofania Tripcea).
Despre semantica logicã:
Emanuel Vasiliu, op. cit., p. 85–100.
Dumitru Chiþoran ºi Alexandra Cornilescu, “Elements of English Sentence Semantics”, Bucureºti, 1968, p. 45–70.
Propuneri de aplicaþii
1. Se dau cuvintele lup, vulpe, iepure. Sã se realizeze, pentru fiecare, descrierea sensului în termeni de seme (se poate utiliza ca auxiliar ºi definiþia lexicograficã datã într-un dicþionar explicativ).
Semantica
199
2. În sememul fiecãruia dintre cuvintele de mai sus sã se identifice cîte un sem care aparþine clasemului, semantemului ºi virtuemului.
3. Sã se precizeze cel puþin un sem care aparþine arhisememului celor trei cuvinte.
4. Sã se precizeze clasemul care asigurã coerenþa semanticã a urmãtoarelor propoziþii: (88) Stelele strãlucesc.
(89) Apa era limpede.
5. Sã se enumere termenii ºi sintagmele care constituie cele douã izotopii ale luminii în poemul “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga, separîndu-se aceste izotopii ºi indicîndu-le specificul.
6. Folosind metalimbajul semanticii transformaþionale, sã se explice de ce regulile de amalgamare nu se aplicã în cazul urmãtoarelor enunþuri:
(90) Pisicile vorbesc mult la recepþiile guvernamentale.
(91) Bibliotecile muºcã numai noaptea.
7. Avînd ca model reprezentarea logico-sintacticã de la sfîrºitul paragrafului 2.3.2.2.
ºi utilizînd un simbolism dezvoltat din simbolismul expus acolo, sã se dea reprezentarea lo gico-sintacticã a urmãtoarelor enunþuri:
(92) Ucraina este o þarã.
(93) Tîrgoviºte nu e un rîu.
(94) Unii studenþi chiulesc.
(95) Nu pe orice cîine îl enerveazã pisicile.
(96) Cine are – dã.
(97) Nu lipseºte nici un candidat.
Precizãri:
a) “Un simbolism dezvoltat din simbolismul expus în paragraful consacrat semanticii logice” înseamnã doar alegerea unor simboluri corespunzãtoare de predicate ºi de constante individuale. Toate celelalte simboluri rãmîn, desigur, aceleaºi.
b) Reprezentarea nu trebuie sã þinã seama de timpul verbului. Se va presupune, aºadar, cã peste tot prezentul are aceeaºi valoare (de prezent gnomic).
8. Avîndu-se în vedere legile de echivalenþã indicate pentru propoziþiile care conþin cuantificatori negate, sã se precizeze care sînt propoziþiile echivalente ale enunþurilor (71)–(76).
Capitolul al V-lea
DE LA STILISTICÃ LA PRAGMATICÃ
