"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » 📚 📚 „Testamentul care ucide” de E.X. Ferrars

Add to favorite 📚 📚 „Testamentul care ucide” de E.X. Ferrars

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

— Ce drăguţ, i-am răspuns cu o undă de ironie în glas, deşi în realitate era chiar drăguţ. Dar nimeni n-a aflat vreodată ceva credibil dintr-o discuţie cu Felix. Totuşi, după

cum ţi-am spus, l-am dus la gară înainte de înmormântare, aşa că dacă miniaturile n-au dispărut decât după aceea, poţi 64

fi sigur că nu el le-a furat.

Îşi trosni degetele din nou. Plimbarea lui din amurg, pe vânt, îi îmbujorase obrajii şi-i ciufulise părul. Arăta foarte tânăr, puternic şi sănătos.

— Atunci, asta e, răspunse el. Sper că nu vă supăraţi că v-am întrebat toate astea. N-aveam, de gând s-o fac, dar Imogen a zis că cineva trebuie s-o facă, pentru că, la urma urmei, el trebuie să cunoască de departe mai bine valoarea acestor obiecte decât nişte oameni de teapa soţilor Bodwel, care par să fi fost corecţi tot timpul cât au lucrat în slujba mătuşii Evelyn, vreme de un an. Asta nu-nseamnă că Imogen ar băga mâna-n foc pentru corectitudinea lor. Zice că şi-ar fi putut însuşi cu uşurinţă mult peste salariu, fără să bage nimeni de seamă. Dar ştiţi cum e Imogen la mânie. Trebuie să dea vina pe cineva, iar acum e furioasă foc, deoarece nu s-a ales cu un sfanţ. Meg susţine că soţii Bodwell n-au furat niciodată nimic – vreau să zic, până azi –, însă recunoaşte că

întocmeau deconturile legate de cheltuielile gospodăreşti fără

supravegherea ei. Pur şi simplu nu crede că ar fi ei făptaşii.

Îmi place de Meg, dumneavoastră nu vă place? Are ceva care… Nu ştiu, cum să zic… Ceva care te fură, oricum. N-am mai observat până acum, deşi ne-am mai întâlnit de câteva ori. Poate că-n atmosfera unei zile ca aceasta există ceva ce scoate la iveală calităţile oamenilor. Ce credeţi?

— Ah, sunt sigură că aşa-i, am răspuns solemn.

Această zi cu siguranţă îmi dezvăluise în cazul lui Paul nişte calităţi pe care nu i le-aş fi bănuit până atunci. Această

vorbărie tăioasă nu-i era caracteristică.

— Probabil mă credeţi un nătărău, spuse el.

— De ce-aş crede asta? – l-am întrebat.

— Păi din cauza lui Meg. Din cauză că mi s-au aprins din senin călcâiele după ea.

— Se mai întâmplă, am zis.

— Dar în cazul ăsta… Ei bine, e moartă după Patrick, se vede de la o poştă. Aşa că-mi pierd timpul de pomană.

— Te poţi lua oricând la întrecere cu el. Meg s-ar putea să

constate că pasiunea ei pentru Patrick nu duce nicăieri.

— Vreţi să spuneţi că din cauza lui Imogen?

65

Nu mă aşteptam să-mi vorbească aşa pe şleau, dar după o clipă de şovăială, am încuviinţat din cap.

— Dar nu ştiu dac-o să se aleagă mare lucru, am zis. E

ceva între ei şi cred că Meg ia lucrurile foarte-n serios, doar îi cunoşti şi tu pe amândoi. Seamănă foarte bine. Probabil că

uită unul de celălalt de cum pleacă fiecare la casa lui.

— Şi-atunci probabil că Patrick iar o să se joace cu Meg de-a şoarecele şi pisica, numai de-al naibii.

L-am privit încurcată.

— Înseamnă toate astea chiar aşa de mult pentru tine, Paul?

Dădu din umeri, încercând să pară nepăsător.

— Poate că până ajung acasă o să uit şi eu totul, spuse el.

Oricum, nu-mi pot permite să mişun pe-aici, să mă iau la-ntrecere cu nimeni, trebuie să-mi văd de slujbă. Am primit o învoire de câteva zile pentru înmormântare, dar nu pot rămâne aici la nesfârşit. Aşa c-ar fi mai bine să-ncerc să uit totul, nu-i aşa? Doar dacă nu cumva există şansa ca Patrick şi Imogen să aibă intenţii serioase unul cu celălalt. Credeţi că

e cu putinţă una ca asta? Se cunosc de ani de zile şi până nu demult n-am băgat de seamă să se topească unul de dragul celuilalt.

— Dar amândoi sunt trecuţi de prima tinereţe, nu? Poate vor să-nceapă o viaţă aşezată.

— Vreţi să spuneţi că-i posibil să se căsătorească? – mă

privi Paul neîncrezător.

— S-au întâmplat şi lucruri mai ciudate,am răspuns. Dacă

tot ai pomenit de căsătorie, cred c-ar fi o pereche ideală.

— Întrebarea e dacă-şi dau seama de asta? – întrebă el izbucnind brusc în râs. Parc-o şi văd pe Imogen coborându-se la rolul de soţie, hai că-i bună, nu? Dar acum, când a descoperit că n-o să moştenească un car cu bani, poate că

ideea căsătoriei o s-o atragă mai mult decât de obicei.

Dădu pe gât şi restul de băutură.

— Dar zău că n-am venit ca să discutăm despre persoana mea şi chestiunile astea. Am vrut să aflu doar dacă Felix mai e pe-aici.

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com